mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ortopedie si traumatologie
Index » Boli si tratamente » Ortopedie si traumatologie
» Complicatiile tratamentului ortopedico - chirurgical

Complicatiile tratamentului ortopedico - chirurgical


Share





Pentru corsetele gipsate de tip localizer sau halo- traction, care solicita mai puternic dirsele puncte de sprijin, precum si curburile scoliotice, complicatiile cele mai frecnt intalnite sunt cele cunoscute:


Cuprins:

Complicaţiile corsetelor gipsate şi ortopedice

Complicaţii şi incidente intraoperatorii

Complicaţii postoperatorii tardive


Complicaţiile corsetelor gipsate şi ortopedice

sus sus
- escare, la nivelul punctelor de sprijin (bărbie, creste iliace, trohantere, gibozitate, reborduri costale, gibus). Se previn prin căp-tuşirea gipsurilor sau centurilor corsetelor cu materiale corespunzătoare (bureţi textili, fetru moale etc, īn nici un caz vată);


.pareze, parestezii, paralizii ale plexului brahial sau ale ramurilor sale, īn solicitările mari (elongaţii sau reduceri cu localizer) ale curburilor cervico-toracale sau īn timpul tratamentului īn corset distractor - deflector (turnbuckle), la nivelul membrului superior prins īn aparatul gipsul, īn abducţie;
- tulburări meningomedulare, foarte rar īntālnite mai ales după reducerile extempo-ranee cu metode de tip localizer (Risser) sau Goldstein, apar mai frecvent īn scoliozele congenitale sau neurogene;
- tasări laterale ale corpilor vertebrali, observate de noi la nivelul vertebrelor extreme ale curburii primare, īn cursul reducerilor mari cu ajutorul corsetului distractor - deflector, la adolescenţi īntre 15-17 ani, cu curburi mari, rigide;

- infecţii localizate īn jurul broşelor si cuielor aparatelor de halo-traction pe care leprevenim prin păstrarea riguroasă a asepsiei permanente a regiunii;
- tulburări dentare, descrise cu ocazia tratamentului ortopedic (corsetul Mil-waukee), care se rezolvă spontan, după suprimarea corsetului sau pot fi prevenite prin aparate ortodontice speciale;
- tulburări gastrointestinale, de la cast -syndrome-ul Dorph, pānă la volvulus, ocluzii intestinale etc, uneori īntālnite īn urma tratamentului cu corsete de tip Iocalizer, dar mai ales după reduceri mari chirurgicale cu tehnica lui Harrington.

Complicaţii şi incidente intraoperatorii

sus sus
este o complicaţie rară, de obicei cedānd īntāi osul.
. Complicaţii nervoase pot surveni īn urma unei īntinderi excesive a concavităţii curburii sau a unui gest chirurgical necontrolat (secţiuni sau rupturi radiculare, perforaţii sau rupturi ale meningelor, lezarea măduvii spinării etc). In siringomielii s-au descris rupturi medulare.
. Tulburări vasculare şi sanguine, ca hemotoraxul (prin lezarea vaselor azygos, a vaselor intercostale sau, mai grav, a aortei prin smulgerea originii arterelor intercostale), hemoragia meningiană (ruptura meningelor) etc. Tamponamentul prelungit cu soluţie fiziologică caldă, trombină, fibrină, etc, asociat cu aspiraţie şi lumină bună īn cāmpul operator, permite repararea defectelor vasculare. Reanimarea şi hipotensiunea controlată sunt īn aceste cazuri de un real ajutor.
. Tulburări de hemodinamică.
. Tulburări cardiorespiratorii.

COMPLICAŢII POSTOPERATORII IMEDIATE
. Tulburări nervoase; sunt variate, īncepānd cu şocul meningian sau medular,survenit īn primele ore după operaţie, pānă la paralizii tranzitorii sau definitive.
Au fost descrise şi sindroame Brown -Sequard.
. Fracturile vertebrale sau degradarea montajului tijelor Harrington pot surveni ca urmare a:
- corsetului gipsat larg sau incorect aplicat;
- lipsei corsetului gipsat;
- manipulării neatente a bolnavului;
- eventualelor manevre de reanimare;
- construcţiei defectuoase a croşetelor tijelor Harrington;
- osteoporozei vertebrale.
. Complicaţiile respiratorii sunt uneori destul de frecvente, mai ales īn cazul scoliozelor toracale.
Atelectazia pulmonară este deseori cauza febrilităţilor postoperatorii.
Embolia pulmonară este o complicaţie rară şi se tratează după schema obişnuită (Cur-tis, 1972).

. Bronhopneumonia gravă este o complicaţie de temut, pe care noi am remarcat-o īn două cazuri, dintre care unul mortal.
Ca mecanism al apariţiei acestei complicaţii, credem că poate fi incriminată tracţiunea puternică şi bruscă din cursul reducerii intraoperatorii a scoliozei, care a dus la iritarea columnelor laterale ale măduvei, inhibarea centrilor vegetativi respectivi, cu bronhoplegie consecutivă. De asemenea, īn acest mecanism ar mai putea fi incriminate tulburări ale mecanicii respiratorii prin afectarea neuromusculară a muşchilor intercostali.


. Tulburări cardiovasculare. Acestea pot varia de la infarctul miocardic şi cordul pulmonar acut (rar), pānă la flebotromboze ale membrelor inferioare.
Noi am obţinut rezultate bune prin tratamentul flebotrombozelor, instituit īn primele 6-12 ore cu:
- anticoagulante (heparină, apoi trom-bostop);
- alfachemotripsină 0,20 T.E.E. / zi, 10 zile;
- butazolidina 2x3 drajeuri / zi;
- aspirină 3 g/zi, timp de 7 - 14 zile. Acest tratament, urmat de kinetoterapie,
ciorap elastic, gimnastică vasculară etc. poate salva bolnavul de la sechele foarte neplăcute şi inestetice.

. Necroza medular extensivă cu para-plegie consecutivă este o complicaţie rară şi survine ca urmare a tulburărilor segmentare medulare de tip ischemic.
. Tulburări digestive sunt destul de frecvente īn această perioadă, deseori neplăcute şi, uneori, grave. Principalele complicaţii din sfera digestivă sunt:
- meteorismul abdominal, care apare precoce, mai ales cānd se taie fereastră abdominală īn corsetul gipsat. Aceasta trebuie tăiată abia la 24-48 ore după operaţie, şi nu īn epigastru sau mezogastru, ci mai sus spre stānga, īn dreptul spaţiului lui Traube. O clismă evacuatoare, cāteva comprimate de cărbune medicinal, eventual o fiolă de Oxytocin i.m., rezolvă de regulă această complicaţie minoră;
- ileusul este destul de frecvent, după părerea autorilor americani. Aceştia recomandă īn primele 36-72 de ore alimentarea bolnavului prin perfuzii intravenoase, abia după aceea permiţānd reluarea alimentaţiei per os treptat.
- dilataţia acută de stomac, descrisă de Dorph (1950) sub denumirea de cast -syndrome se datoreşte unei obstrucţii duodenale consecutive unei compresiuni directe pe abdomen (aparatul gipsat) sau unei pensări a duodenului (D3) datorită tracţiunii pe ligamentul Treitz īn reducerile curburilor mari toracolombare.
. Infecţia postoperatorie poate fi meta-statică sau prin īnsămānţarea intraoperatorie.

Complicaţii postoperatorii tardive

sus sus
Acestea sunt deseori neplăcute pentru că survin după externarea bonavului.
- Infecţia postoperatorie\' tardivă nu este o raritate şi presupune extragerea materialului metalic sau controlul plăgii (comprese uitate īn plagă, fire de nylon etc.)
- Degradarea montajului metalic survine ca urmare a tratamentului ortopedic postope-rator greşit şi a osteolizei la nivelul sprijinului cārligelor tijelor Harrington.
- Paraplegia poate apărea ca urmare a unei necroze medulare progresive (ischemice), a unei compresiuni, a unei cifoze rigide sau a unei siringomielii. Este mai frecventă īn scoliozele congenitale.
- Agravarea curburii primare este, să zicem, normală (pīnă la 5-10 ) după 1-2 ani.
Principalele cauze ale agravării curbu-\' rilor sunt:
- insuficienta arie de fuziune vertebrală;
- pseudartroză;
- montajul endoprotetic insuficient;
- viroze cu evoluţie gravă.

TRATAMENTUL POSTOPERATOR
După primele 24-27 de ore pe care bolnavul le petrece la serviciul de reanimare şi terapie intensivă, īncepe lungul, dar foarte "pretenţiosul" tratament complex postope-rator. Acest tratament durează īn medie 18 luni - 2 ani şi trebuie atent urmărit şi condus de specialistul ortoped.
Repausul la pat este obligatoriu pentru 3 - 9 luni, cu exerciţii concomitente de respiraţie şi gimnastică elementară de mobilizare la orizontală.
Tratamentul ortopedic constă, īn primul rānd, īn corsetele gipsate. Aceste corsete pot fi:
- definitive;
- amovibile;
- de corecţii succesive (de tip distractor-deflector, localizer, Donaldson etc).


Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai