mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Alegerea alimentatiei
Index » Dieta nutritie » Alegerea alimentatiei
» Primul stalp de rezistenta al cladirii umane

Primul stalp de rezistenta al cladirii umane


Share




Alimentele reprezinta, dupa cum stim, combustibilul masinii umane. Foamea, la randul ei, reprezinta germenele oricarei istorii umane. Viata nu este posibila in absenta hranei, decat un timp limitat. Instinctul de foame, constand dintr-un complex innascut de reflexe neconditionate, cu profund caracter adaptiv, ce zeaza necesitatile tale ale organismului si, implicit ale speciei, reprezinta in afara de orice indoiala unul din instinctele primordiale ale omului. Pe buna dreptate Lucian Blaga identifica instinctul in general si implicit pe acela al foamei cu un somnambulism, inteles nu ca stare psihologica, ci ca stare normala, utila, in serciul speciei. Omul mananca, indiscuil, din chiar clipa aparitiei sale pe pamant, imboldit sau mai bine zis impulsionai de instinctul mentionat. Nu intamplator cuvantul latin de instinctus. din care deriva romanescul instinct, insemneaza impuls, imbold sau atatare.

Daca ar fi sa specificam cele mai solicitate canale de legatura dintre om si cadrul sau natural de existenta, ca si cararile cele mai batatorite marcand hotararea aceluiasi om de a supraetui in perimetrul cadrului mentionat acestea ar fi:
a Straduinta perena de a-si asigura hrana;
a Straduinta tot perena de a-si asigura adapostul:
a Straduinta, de asemenea perena, de a-si confectiona, acolo unde conditiile climatice o cer, imbracamintea si,
a Straduinta, cu atat mai perena, de a-si asigura pe toate aceste cai sanatatea. De altfel, daca ar fi sa alcatuim un trepied al optiunilor umane, acest trepied ar arata astfel: A fi sanatos, a trai mult, si a trai bine. Dupa cum vedeti, sanatatea ocupa primul loc in acest trepied.
Mai este nevoie oare, apropo de importanta acestui prim stalp de rezistenta al cladirii umane, reprezentat de alimentatie, sa precizam ca pentru dezvoltarea armonioasa a organismului este necesar nu numai sa ne alimentam, ci sa ne alimentam si rational?

Mai este nevoie, de asemenea, de a preciza faptul ca atat excesele pe linie de alimentatie, cat si carentele, respectiv lipsurile tot pe aceasta linie, fie ca este vorba despre lipsuri cantitative sau calitative si acestea isi vor lasaAdin plin amprenta asupra sanatatii?In scopul verificarii felului cum se comporta omul din punctul de vedere al sanatatii, al evolutiei si al dezvoltarii organismului sau. atunci cand este obligat de anume circumstante de a se alimenta unilateral, guvernul englez a autorizat efectuarea unui experiment stiintific, cu caracter de unicat. La trei condamnati la moarte prin spanzuratoare, pedeapsa a fost comutata cu asentimentul celor in cauza in alimentarea exclusiva fie cu ciocolata, fie cu ceai, fie, in sfarsit, cu cafea, la toate acestea adaugandu-se apa dupa dorinta. Toti cei in cauza si-au ales prin bunaintelegere, alimentul cu care trebuiau sa se hraneasca in exclusitate, prin calea tragerii la sorti.

Iata acum rezultatul experimentului:
- Condamnatul care s-a alimentat in exclusitate cu ciocolata, a trait in jur de 8 luni, sucomband intr-un moment cand infectarea partilor moi, cand degradarea acestor parti prin puroi ca si prin ermi, ajunsese la un prag limita. Cel care s-a hranit exclusiv cu cafea, a trait aproape doi ani, organismul acestuia aratand dupa moarte ca si cum ar fi calcinat. Cel care s-a hranit in exclusitate cu ceai a trait cel mai mult, mai precis aproape trei ani, aratand in momentul mortii atat de slab si atat de diafan. incat cineva a putut citi ziarul Times, la lumina unui bec ce trecea prin acest corp detalizat. Din aceasta realitate decurge faptul ca, alimentatia umana trebuie sa fie complexa, sa fie raportata la mai multe cerinte, sa fie rationala, si sa asigure o crestere si o dezvoltare corespunzatoare, desernd din toate punctele de vedere menpnerea si consolidarea sanatatii. Sintetizam in continuare o serie de notiuni pe care trebuie sa le cunoastem in legatura cu alimentatia si o serie de sugestii pe care le dam pe aceasta linie.

- A manca rational - necesitate de prim ordin al omului modem - insemneaza dupa cum ne invata medicina zilelor noastre nu numai a manca o anume cantitate de alimente, raportata zilnic la necesitatile energetice ale organismului, in functie de munca pe care o desfasuram, ci si a respecta un anume raport calitativ
Intre grupurile fundamentale de alimente. A manca rational. inseamna de asemenea nu numai a consuma o alimentare raportata atat sub raport cantitativ cal si calitativ la munca desfasurata, ci si la varsta, la sexul consumatorului, la starea fiziologica a acestuia, si chiar la conditiile sale climatice.
- In raport cu munca depusa, caniilaiea calorica necesara adoptata in zilele noastre, pe kg corp greutate ideala este: pentru acela care sta la pat - 25 de calorii/kg corp/zi. Pentru munca depusa in contextul sedentarismului - 30 calorii/kg corp/zi. Pentru cel ce desfasoara o munca, medie - 35-40 calorii/kg corp/zi. Pentru cel ce desfasoara o munca grea - 40-45 calorii/kg corp/zi. Pentru cei ce desfasoara munci fizice de exceptie - 50-60 calorii/kg corp/zi.
- In raport cu varsta consumatorului, este bine de a
sli ca un copil de 2-4 ani. necesita sa manance intre
100-l60 calorii/kg corp/zi. pe cand unul de 10-l2 ani.

numai in jur de 50 calorii/kg corp/zi. in vreme ce un
adult de sex barbatesc, care efectueaza o munca
usoara. intre 30-35 calorii/kg corp/zi. Acelasi adult
necesita ca la varsta de 50 de ani sa consume cu 7%
mai putin. in asa fel incat dupa 65 ani, consumul
alimentar nu trebuie sa depaseasca 2000 Kcaiorii ix' zi.
- In contextul unei alimentatii rationale, din aceasta
alimentatie nu trebuie sa lipseasca clementele nutritive
de baza sau functionale si anume: proteinele, glucidele
(respectiv zaharurilc) lipidele (respectiv grasimile).
fibrele alimentare sau celuloza, sarurile minerale.
taminele si apa.
- Principalele dintre aceste elemente nutritive de baza sau fundamentale trebuie sa se afle in contextul unei alimentatii rationale intr-un anume raport cantitativ unele fata de altele si anume: 10% din totalul caloriilor zilnice trebuie sa prona din proteine. 30-40% din grasimi, si 50-60% din glucide sau zaharuri.

Asa cum am mai spus, omul trebuie sa consume alimente si implicit calorii in functie de munca pe care o desfasoara, stiut fiind din acest punct de vedere ca o actitate fizica usoara necesita intre 2400-2800 calorii, o actitate fizica mijlocie intre 3200-3800 calorii. iar o actitate fizica grea intre 4000-5500 calorii.
- O alimentatie rationala si. implicit echilibrata, presupune ca 15-20% din cantitatea calorica globala, deci din toate alimentele, sa fie consumata dimineata, 5-l0% la gustarea intermediara de la orele 11. 4045% din aceasta cantitate la pranz, iar restul la masa de seara.
- O alimentatie rationala mai presupune si respectarea unui anume echilibru calitativ intre grasimile de origine animala si cele de origine vegetala, echilibru constand in raportul ca 1/3 pana la 1/2 din aceste grasimi sa fie de origine vegetala si 1/3 pana la 1/2 de origine animala.

lata cum se prezinta raportul optim intre diferitele elemente din alimentatie si care ne asigura necesarul: 12-l3% din alimentatie trebuie sa prona din proteine; 28-32% din lipide sau grasimi; 56-60% din glucide. Defalcate aceste necesitati pe grupele de alimente ele se prezinta astfel: 6-l0% came si produse din came; 10-35% lapte si derivate din lapte; 3-4% oua; 12-l7% grasimi; 25-45% cereale si derivate; 17-l8% legume si fructe; 7-8%
zahar si produse zaharoase. Merita a sli ca depasirea acesior caniita|i, asicnic palul excesului cu (oi ce decurge din aceasta realitate si, in special cu apari (ia factorilor de risc major pentru sanatate. Esie vorba de apari(ia aterosclerozei. cu toate consecintele ei, care rezida in infarctul miocardic, in atcrosclemza cerebrala, ui arleriopalii. diabet, dislipidemii si obezitate.
- Important este nu atat ce mancam, ci cum mancam. Prin accasla dorim sa atragem atentia asupra numarului de mese ca si asupra ambiantei si regularitati lor. si acesli factori contribuind la eficienta alimentarei. Dupa nulri|ionisin francezi, ratia alimentara zilnica trebuie repartizata in patru mese. dintre care. trei principale - si anume micul dejun, pranzul si cina -. la micul dejun si seara urmand a consuma cate 20 de procenie din aceasta ratie, iar restul de 60 de procente la pranz si la gusta/ca intermediara.

Merita a cunoaste faptul ca mesele luate cu un orar neregulat si cu spatii mari intre ele. creeaza conditii pcnlru o absorbtie mai mare din partea organismului, stiut fiind ca stomacul in stare de plenitudine isi pierde mobilitatea obisnuita, motiv pentru care alimentele ingerate stau mai mult timp in stomac, de unde si realitatea unei absorbtii mai mari. Merita a cunoaste, de asemenea, faptul ca trebuie mancat incet si mestecat bine, etand discutiile lensio-naie in timpul mesei.
- Important, de asemenea. in materie de alimentatie este sa fim moderati. Nu este bine sa ne ridicam de la masa cu senzatia de supraplin. cu senzatia de satieiate. Cand un marc nuiritionisl englez, si anume. H.G. Owen. a fost intrebai daca exista alimente pe care in mod deliberat trebuie sa Ie ocolim, cum ar fi ouale, slanina si altele de acest gen, el a raspuns ca nici un produs alimeniar nu este nociv, daca este consumai intr-o cantitate moderata, si daca alimentatia in ansamblul ei esle variata si corecta.

- Importam, in sfarsit, in materie de alimentatie, este de a consuma produse cat mai naturale, si pe cat posibil de a eta produsele tehnologiei alimentare. Prin aceasta dorim a preciza ca o alimentatie compusa din bucale gaiite si pregatite prea elaborai, prea sofisticate si in contul tehnologiei alimeniare moderne, ca si o alimentatie compusa din conserve sau din produse industrializate, presupune anume riscuri si. indiferent de aceste riscuri, acest gen de alimentatie, nu este nici pe departe de aceeasi valoare ca alimentatia simpla si naturala.
- Riscul cel ">ai pregnant al alimentatiei excesive, ii reprezinta obezitatea, despre care ne vom ocupa in modulul urmator.
- Mesei noastre de fiece zi ii sunt proprii 3 componente: una pentru nevoile energetice ale organismului, alta pentru a ne satisface placerile noastre gustative si. in sfarsit, una pentru bolile ce vor urma. In acest sens. este bine de a sti ca medicina lupta impotriva obezitatii nu atat pentru considerente estetice, cat sanogenetice. stiut fiind ca obezitatea asterne paiul, ai sa spunem asa, la nenumarate boli. intre care precumpaneste aceasta boala a secolului" care este alcromatoza. cu toate complicatiile sale.

intre acestea aflandu-sc in prim infarctul de miocard si accidentele vasculare cerebrale, apoi hipertensiunea arteriala, diabetul, varicclc. insuficienta respiratorie, litiaza biliara, artroza, amenoreca, ca si inca multe altele. - Obezitatea apoi, scurteaza ata, in acest sens va vom preciza ca, in urma unor studii efectuate cu ajutorul calculatoarelor electronice, in S.U.A., de catre societatile de asigurare a etii, care erau cat se poate de interesate in aceasta problema, s-a constatat ca un exces ponderal de 5 kg scurteaza ata cu 8%; de 10 kg cu 18%; de 25 kg cu 45%; si de 30 kg cu 67%. in alta ordine de idei, merita a sti ca statisticile ne demonstreaza ca hipertensiunea arteriala esle de 3 ori mai frecventa in randul obezilor, ativ cu cei de greutate normala. Aceleasi statistici ne mai demonstreaza ca diabetul se intalneste in randul obezilor de zece ori mai frecvent, decat in cazul normopondcralilor, in vreme ce o proportie de 93% din infarctele survenite la varste tinere, tin de cei obezi.
- Principalele cauze ale cresterii in greutate sunt urmatoarele: ereditatea, regimurile dezechilibrate, tulburarile de comportament alimentar si cauze legate de consumul anumitor medicamente, de anumite dereglari hormonale, si de schimbarea tipului de alimentatie.

- Aproximativ 20 de teorii incearca sa explice aparitia obezitatii, dar in special doua dintre ele au polarizat atentia medicinei moderne. Una tinand de faptul ca omul se ingrasa datorita hiperfagiei, respectiv consumului alimentar in exces, iar alta tinand de faptul ca omul se ingrasa datorita discriniei, respectiv datorita unor disfunctii glandulare. Acest ultim aspect il vom clarifica insa cand vom aborda problematica celui de-al IV-lea stalp de rezistenta al cladirii umane, reprezentat de ereditate. Merita insa a sti de pe acum, ca specialistii in problema sustin, apropo de aceste doua mari posibilitati, ca In 90% din cazuri la originea obezitatii sta in exclusitate hiperfagia, deci consumul alimentar in exces, si numai in 10% din cazuri discrinia, deci tulburarile hormonale.
- Omul dene in general obez in doua situarii diferite: ori cand mananca prea mult, ori cand consuma sau cheltuieste prea putin. Noi oamenii cilizatiei tehniciste facem, din nefericire, si una si alta. La ora actuala exista in lume in jur de 40 de metode de slabit, care mai de care mai stiintifice, si care mai de care mai sofisticate.

Iata pe una dintre ele, care mi se pare a se afla cel mai aproape de adevar, si care apartine unor nutritionisti germani, metoda care poate fi formulata in numai unsprezece cunte, motiv pentru care este si usor de memorat: Mananca pe jumatate decat normal, si misca-te dublu decat normal. Dar cele cinci puncte de mai sus le vom detalia mai bine in modulul urmator.
- A manca mult nu inseamna insa si a manca bine. A manca mult si lacom, de exemplu, insemneaza printre altele de a fi lipsii de o cultura alimentara, de a nu fi intelept, si de a nu avea voinja. Din acest punct de vedere merita a sti ca omul este sub raport alimentar mai mult creapa dorintei decat a necesitatii. Aceasta realitate a fost foarte bine observata de catre Cicero, care vorbindu-ne intr-una din scrierile sale despre asa-numita voluptas comedendi, respectiv despre voluptatea de a manca, ne atrage atentia ca aceasta nu trebuie confundata cu tium ventris, respectiv cu ciul stomacului, ciu care consta din infulecare si din consum excesiv.

- Tesutul grasos gripeaza" motorul principal al fapturii umane care este inima, motor care in cadrul celor grasi functioneaza mai cu dificultate. Stiti din acest punct de vedere ce-mi sugereaza inima unui obez, asa cum o vad proiectata pe ecranul radiologie? Un cal slabanog, care trage dupa el o caruia supraincarcata. Si acest aspect il vom detalia in modulul urmator.
- Diminuand consumul supelor si al ciorbelor, diminuam in mod automat si pe acela al painii, produs atat de mult implicat in aparitia obezitatii. Din acest punct de vedere, un nutritionist francez, C. Richelet, nu exagereaza prea mult definind supa drept ,ielia de paine peste care turnam fiertura calda" (respectiv supa sau ciorba).
- Mitul clasic al celor 3 feluri de mancare la pranz (o supa sau o ciorba, o mancare propriu-zisa, si un dulce) si al celor doua feluri de mancare luate la cina, este total anacronic in zilele noastre, ca urmare a faptului ca gratie automatizarii productiei si a perfectionarii mijloacelor de transport, necesitatile energetice ale organismului au diminuat foarte mult.

- Mesele omului modern nu trebuie modificate numai sub raport cantitativ, ci si altfel plasate. Astfel, este indicat ca acei care desfasoara actitati predominant intelectuale, si care trebuie sa dea un randament sporit in special in cursul dupa-amiezii, sa puna pedala in alimentatia lor pe masa de dimineata ca si pe cea de seara subtiind" la maximum pranzul, si asta tocmai pentru ca se stie ca efortul digestiv sustrage in vasele mezentence, deci in vasele stomacului si ale intestinului, o cantitate substantiala de sange din economia organismului, de unde o mai proasta irigare a celulelor creierului si, implicit, o mai proasta oxigenare a lor, de unde si senzatia de moleseala, de somnolenta, de lene, ca si de lentoare intelectuala, proprie orelor de dupa pranzuri copioase.
- Graficul orar al meselor trebuie adaptat si tipului constitujional caruia ii apar[inem. Din acest motiv, un indid de talie inalta, este judicios sa consume o masa hiperprotcica, deci pe baza de produse lactate, carnale sau oua, inca de la micul dejun, masa care sa-i asigure tonusul si talitatea necesare inca din cursul diminetii. Mesele apoi trebuie adaptate si genului de munca pe care o desfasuram.




Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  SectiuniDieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai