mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Alegerea alimentatiei
Index » Dieta nutritie » Alegerea alimentatiei
» Cu sau fara cafea

Cu sau fara cafea


Share





Daca sunteti increzatori in reclame, atunci nimic nu e mai placut si mai de dorit decat sa incepeti ziua cu o ceasca de cafea fierbinte. De fapt, exact asa procedeaza multe sute de milioane de oameni, majoritatea recurgand la cafea si in cursul zilei.
De ce este cafeaua atat de indragita? Prin ce ademeneste ea? Unora le place gustul amarui, altii savureaza ritualul pregatirii, insa, indiferent de motivul recunoscut, principala atractie a cafelei si a ceaiului negru este cofeina, stimulentul cel mai larg folosit in civilizatia noastra si singura substanta psihoactiva in sursele noastre alimentare. In multe tari, cafeaua a denit principala bautura. In Statele Unite, peste 90% dintre adulti consuma cofeina zilnic, cantitatea medie folosita fund de 4 mg/kilocorp, adica 2-4 cesti de cafea. Pana si in Germania, consumul anual de bere, de 170 litri pe cap de locuitor, a fost depasit de consumul de cafea. Exprimat altfel, consumul anual de cafea boabe in Statele Unite depaseste 10 kg pe cap de locuitor, iar in Germania si tarile scandina este intre 7 si 10 kg. Sa nu uitam ca in aceste statistici sunt inclusi absolut toti locuitorii, incepand cu sugarii si terminand cu cei care nu beau cafea.


Se pare ca denumirea de cafea provine din araba, si anume de la qahwa, care inseamna "putere" si din care s-a dezvoltat cuvantul
turcesc kah.


Cuprins:

Generalitati

Efectele cofeinei asupra sistemului nervos central

Efectele cofeinei asupra aparatului cardiovascular:

Efectele cofeinei asupra aparatului respirator:

Alte efecte ale cofeinei:

Ceaiul


Generalitati

sus sus
Peste 95% din cofeina consumată pe glob provine din boabele de cafea si frunzele de ceai. Din aceste surse îşi pregătesc băutura preferată locuitorii din Europa, America de Nord şi Brazilia. Insa cofeina se găseşte, în mod natural, în cel puţin 60 de plante diferite, încât locuitorii altor continente folosesc alte surse. In Amenca de Sud, ceaiul din planta mate este foarte răspândit, în special in Argentina. Băştinaşii din India, Africa tropicală şi Indiile de Vest mesteca frunzele de cola pentru efectele lor stimulante. De aici, nucile de cola sunt exportate pe tot globul, fiind folosite la fabricarea băuturilor Coca-Cola şi altele de acelaşi fel.
Trebuie să ştim că în foarte multe produse alimentare, începând de la ciocolată, cacao, diferite dulciuri, prăjituri, budinci, până la diferite produse lactate şi băuturi nealcoolice, precum şi în peste 1.000 de medicamente, în special în antinevralgice, antigripale, antialergice şi cele prescrise pentru a slăbi, se găsesc cantităţi apreciabile de cofeină. Părinţii trebuie să ştie că majoritatea băuturilor de tip Pepsi şi Cola conţin cofeină! Acum se tinde ca şi la sucul de portocale şi lămâi să se adauge cofeină.
S-a calculat că ingestia de cofeină, sub toate formele existente, este cu aproximativ 25% mai mare decât cea consumată sub formă de ceai şi cafea.

Fiind vorba de o substanţă folosită de aproape toţi locuitorii globului, se ridică întrebarea dacă are rost să mai vorbim despre ea. Din fericire, adevărul nu se decide prin votul majorităţii şi, chiar dacă problema cafelei este foarte controversată, vom încerca să prezentăm rezultatele cercetărilor în acest domeniu, lăsând ca cititorii să decidă cum vor trăi - cu sau fără cafea.
De fapt, controversa în jurul cafelei datează de cel puţin o sută de ani. în anul 1911, guvernul Statelor Unite a dat în judecată firma Coca-Cola pe motivul că băutura pe care o comercializează conţine cofeină, care este dăunătoare sănătăţii. Procesul a fost câştigat nu de guvern, ci de Coca-Cola!
în seminţele de cola, cofeina e legată de acidul tanic şi poartă numele de colamină. Abia în timpul păstrării, sub acţiunea unor enzime, din colamină rezultă cofeina. Acesta este motivul pentru care, uneori, se spune că băutura Coca-Cola e fără cofeină.
Cofeina a fost descoperită în perioada 1820-1827, în diferite ţări, sub forma unor substanţe albe cristaline, denumite "cafeina" sau "cofeină", "guaranină" şi "teină", fiind izolată şi purificata din boabele de cafea verde, planta guarana şi frunzele de ceai. Prin anii 1838-1840 s-a arătat că aceste substanţe sunt identice. Din frunzele de ceai şi boabele de cacao s-au mai izolat două substanţe înrudite: teofilina şi teobromina, în timp ce din urina umană a fost izolată paraxantina.

Conţinutul cel mai mare de cofeină se găseşte în guarana, urmată de frunzele de ceai, care conţin şi cantităţi mici de teofilina. Boabele verzi de cafea conţin cantităţi diferite. De exemplu, specia Coffea robusta are de două ori mai multă cofeină decât Coffea arabica. Boabele de cacao conţin teobromina şi doar puţină cofeină.
Cofeina se absoarbe repede şi în totalitate din tubul digestiv. La adulţi, în cazul unui ficat sănătos, timpul de înjumătăţire, adică timpul necesar pentru a elimina jumătate din cantitatea consumată, este de 3-6 ore, dar la nou-născut între 65 şi 103 ore, deoarece sistemul enzi-matic al ficatului încă nu este maturizat. Femeile însărcinate şi cele ce alăptează ar trebui să fie conştiente de acest fapt şi să evite nu numai cafeaua, ci şi băuturile care conţin cafea, precum şi ciocolata.
Majoritatea autorilor scriu că băutura atât de îndrăgită este o sursă de cel puţin 19 cancerigene alimentare. (La Recherche, iunie 1999)
Cele mai cunoscute sunt: metilglioxal, catecol, acid clorogenic, acid neoclorogenic, dar şi cofeina are un puternic efect mutagen, fiind în stare să lezeze cromozomii animalelor şi plantelor şi aceasta în special datorită tehnicilor de prăjire şi preparare. După profesorul Winston Craig, şeful Departamentului de Nutriţie de la Universitatea "Andrews", SUA, cofeina este mai degrabă un cocarcinogen, adică poate creşte probabilitatea apariţiei cancerului în prezenţa altor carcinogene.

Efectele cofeinei asupra sistemului nervos central

sus sus
Cunoscută ca fiind un stimulent al sistemului nervos central, cofeina influenţează sistemul de comunicare al creierului pe mai multe căi. Se ştie că celulele creierului (neuronii) comunică între ele prin intermediul unor substanţe chimice. Neuronii secretă "mesageri chimici" numiţi neuro-transmiţători, care sunt recepţionaţi de celulele învecinate şi pe care aceşti mesageri le influenţează. Unii neurotransmiţători au o acţiune stimulantă, în timp ce alţii au un efect depresiv. Efectul cel mai puternic al cofeinei constă în capacitatea ei de a influenţa nivelurile a doi neurotransmiţători: acetilcolina şi adenozina. Cofeina tulbură bio-chimia creierului, crescând nivelul acetilcolinei şi interferându-se în transmiterea adenozinei (fiind un antagonist neselectiv al receptorilor de adenozina). în felul acesta, cofeina deranjează echilibrul fin al neurotransmiţătorilor din creier, iar acest lucru are consecinţe grave.
Adenozina are rolul unei frâne, iar cofeina împiedică acţiunea ei, permiţând o stimulare artificială a creierului. Auzind aceasta, s-ar putea ca adenozina să ni se pară o substanţă nedorită. în fond, cine doreşte să frâneze transmiterea nervoasă în creier?
Cu toţii suntem convinşi de utilitatea unor frâne bune la vehiculele cu care circulăm. Fără ele nu ne-am simţi bine nici măcar într-un Rolls Royce.

Frânele bune sunt o componentă indispensabilă, mai ales pentru vehiculele de mare viteză. într-un mod asemănător, neurotransmi-ţătorii, ca adenozina, care au un rol esenţial în acţionarea frânelor, sunt foarte importanţi pentru echilibrul cerebral.
Cofeina mai influenţează un alt neurotransmiţător: creşte cantitatea de dopamină, ceea ce este extrem de îngrijorător, deoarece unele dintre afecţiunile psihice cele mai dificile par să fie produse de un exces de dopamină. De fapt, tratamentul standard al acestor tulburări psihice severe implică folosirea agenţilor ce blochează dopamină. în consecinţă, nu pare deloc surprinzător că un agent care creşte nivelurile de dopamină - cofeina - creşte riscul unor boli psihice, chiar dacă nu se vorbeşte prea mult despre aceasta.
Tulburarea comunicării intracerebrale pe care o produce cofeina poate duce şi la alte afecţiuni psihice, cum ar fi stările depresive, caracterizate prin scăderea funcţiei lobului frontal şi a circulaţiei sanguine în acest teritoriu. Unele cercetări arată că aceste modificări pot fi cauzate, cel puţin parţial, de nivelurile de dopamină din lobul frontal.

Un studiu efectuat în Norvegia asupra a 143.000 bărbaţi şi femei a găsit o creştere semnificativă a stărilor depresive printre femeile care consumau cantităţi mari de cofeină (nu şi între bărbaţii cu un aport de cofeină asemănător). Pe lângă frecvenţa mai mare a stărilor depresive, femeile cu un consum mai mare de cofeină prezentau şi dificultăţi în adaptarea la situaţiile de stres. Nu se cunoaşte motivul pentru absenţa acestor fenomene la bărbaţi. S-ar putea ca femeile să fie mai susceptibile la cofeină.
Şi cum reacţionează creierul pentru a contracara efectele cofeinei? In situaţia unei expuneri cronice la cofeină, creierul încearcă să acţioneze cel puţin în două moduri. în primul rând prin scăderea producţiei de acetilcolină. Aceasta pare să fie o modalitate de a diminua impactul nivelurilor crescute de acetilcolină produse de cofeină. în al doilea rând, creierul creşte nivelul receptorilor de adenozina. Este modalitatea de a-i permite adenozinei să aibă o voce mai puternică în comunicarea cerebrală, în ciuda blocării produse de cofeină. Din nefericire, aceste modificări în creier contribuie la instalarea dependenţei faţă de cofeină. Prin schimbările survenite, creierul începe să aştepte cofeina, neuronii vor să aibă substanţa în jurul lor. Acesta este unul dintre motivele pentru care adoratorii cafelei sunt atât de devotaţi băuturii lor matinale. Dacă nu-şi primesc cofeina, simt că parcă sunt cu frânele puse. Mai mult chiar, dacă renunţă la a mai bea cafea, dependenţii de cofeină prezintă simptome de abţinere, ca oboseală şi dureri de cap.

Iar "remediul" rapid pentru durerea de cap este o băutură ce conţine cofeină sau administrarea unei tablete împotriva durerilor, care conţine cofeină.
Cine vrea să scape de sclavia cafelei trebuie să ştie că, în câteva zile, creierul se readaptează la starea normală, fără cofeină. Durerile de cap vor dispărea şi creierul va fi mai fericit, regăsindu-se în echilibrul chimic normal.
Dar tulburarea chimiei creierului produce mult mai mult decât doar neplăcerile abţinerii de la cofeină. Chiar şi la cei care nu prezintă tulburări psihice, cofeina poate scădea performanţa intelectuală. Este adevărat că poate ajuta la efectuarea mai rapidă a unor acţiuni, creşte atenţia, dă o senzaţie de bunăstare şi de energie, dar tulbură reacţiile complexe şi coordonarea nervoasă fină. La aceste fenomene poate contribui şi scăderea producţiei de acetilcolină, tot datorită cofeinei. Până în prezent, nu există dovezi de ameliorare a capacităţii intelectuale sub efectul cofeinei.
Creierul are nevoie de somn înainte şi după memorizarea unor lucruri noi. Cofeina, chiar dacă menţine starea de veghe, nu ajută la memorizare. Savanţii au descoperit că somnul are o parte integrantă în procesul de învăţare şi memorizare. Menţinerea în stare de veghe cu ajutorul cafelei nu este o soluţie recomandabilă. (American Scientist 2006;94:326-333)

Tulburarea somnului sub acţiunea cofeinei nu trebuie să ne surprindă. Cofeina diminuează somnul profund, adică stadiile 3 şi 4, cele mai odihnitoare, scade durata totală a somnului şi creşte numărul trezirilor spontane. Multora le produce tremurâturi ale mâinilor şi ale musculaturii. Cantităţile excesive de cofeină pot produce crize epileptice şi chiar moarte. (Neil Nedley - Proof Positive)
în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a observat că, din cauza cafelei, stimularea cerebrală puternică produce o alterare a coordonării motorii, evidenţiată la scris, la conducerea auto sau la tragerea la ţintă.

Efectele cofeinei asupra aparatului cardiovascular:

sus sus
- Creşte tensiunea arterială, sistolica şi diastolică, cu 5-10% pentru mai multe ore. Creşterea rezistenţei periferice este un efect datorat capacităţii cofeinei de a bloca receptorii vasculari de adenozină. (Am J Clin Nutr 2005;74:694-700)
- Cofeina poate produce o creştere permanentă a tensiunii arteriale la cei care o consumă în mod regulat, chiar dacă doza totală zilnică este moderată. (Hypertension 2004;43:760-765)
- Produce vasoconstricţia arterelor cerebrale, efect ce explică eficacitatea ei în tratamentul migrenei.
- Creşte rigiditatea arterială. (J Hypertens 2003;21:563-567)
- Creşte nivelul homocisteinei plasmatice, un factor de risc pentru aterosclerozâ. Un studiu efectuat în cadrul Universităţii "John Hopkins", SUA, arată că, la bărbaţii care consumau zilnic 5 ceşti de cafea sau mai mult, aterosclerozâ coronariană a fost de 2,5 ori mai frecventă decât la cei care nu foloseau cafea. Riscul infarctului creşte proporţional cu consumul zilnic de cafea. Este interesant că şi consumatorii de cafea decofeinizată au manifestat o frecvenţă mai mare de infarcte.

- Creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului în sânge, factori de risc recunoscuţi de mult pentru boala coronariană. Cu tot succesul obţinut în Karelia de Nord, Finlanda, în scăderea deceselor prin infarct, în general, se consumă şi acum cantităţi mari de cafea şi produse lactate, ceea ce ar putea explica şi acum numărul relativ mare de infarcte miocardice din această ţară. Fiecare ceaşcă de cafea creşte colesterolemia totală cu 4,2 mg/dl şi LDL cu 4 mg/dl. Trist este faptul că această creştere e de 4 ori mai mare la bărbaţii tineri decât la cei în vârstă.
- în concentraţiile folosite uzual, cofeina tulbură reperfuzia miocardică şi reacţiile de protecţie a miocardului după infarct. (J Am Coli Cardiol 2006;48:700-707)
Cofeina are un efect negativ local în miocardul ischemic. Adenozină joacă un rol important în modularea circulaţiei coronariene, în reactivitatea celulelor inflamatoare şi în acţiunea trombocitelor. Fiind un agent care blochează receptorii de adenozină, cofeina împiedică efectele benefice ale adenozinei în cursul ischemiei miocardice. (J Nutr 2004;134:2381- 2386)



- Scade mult efectul pozitiv al activităţii fizice asupra inimii, reducând perfuzia sanguină a miocardului. (J Am Coli Cardiol 2005;47:405)
Nu pot uita cazul unui tânăr de 23 de ani - mare băutor de cafea - care a decedat după infarct miocardic la scurt timp după internarea în spital!
Efectele cofeinei asupra tubului digestiv:
- Favorizează refluxul gastroesofagian.
- Creşte aciditatea gastrică şi secreţia de pepsină.
- Creşterea frecvenţei cancerului pancreatic în ultimele decenii şi raritatea apariţiei lui printre mormoni şi adventiştii de ziua a şaptea, care nu fumează şi nu beau cafea, ar putea sugera că atât cafeaua, cât şi tutunul joacă un rol în apariţia acestei neoplazii. Totuşi frecvenţa aproape egală a bolii printre bărbaţi şi femei pledează mai degrabă pentru rolul cafelei decât pentru cel al tutunului.
- Creşte riscul cancerului de colon, rect şi pancreas.

Efectele cofeinei asupra aparatului respirator:

sus sus
- Relaxează musculatura bronhiolelor, ducând la creşterea fluxului sanguin pulmonar şi la un aport crescut de aer la plămâni.
Efectele cofeinei asupra aparatului renal:
- Are o acţiune diuretică prin creşterea fluxului sanguin renal şi a filtraţiei glomerulare.
- Creşte excreţia urinară de calciu, iar pierderile nu sunt compensate în primele 24 de ore după consum. Urmărindu-se timp de 6 ani 84.000 de femei, s-a găsit că femeile cu consumul cel mai mare de cafea - 4 sau mai multe ceşti pe zi - au avut de trei ori mai multe fracturi de şold sau antebraţ, decât cele care nu foloseau cafea. Băuturile de tip Cola, pe lângă cofeină, conţin şi acid fosforic, care formează un complex cu calciul din alimente, blocând absorbţia lui, favorizând şi pe această cale apariţia osteoporozei. (Am J Clin Nutr 2006;84:936-942)
Fiecare 10 mg de cofeină consumată produce pierderea unui miligram de calciu prin urină.
- Pe lângă excreţia calciului prin rinichi, cofeina creşte concentraţia globulinelor legate de hormonii sexuali, ducând astfel la o scădere a testosteronului şi estrogenului disponibil, favorizând şi prin acest mecanism riscul osteoporozei.

- Creşte riscul cancerului de vezică urinară. într-un studiu efectuat asupra a 24.000 de adventişti de ziua a şaptea s-a arătat că ingestia zilnică a două ceşti de cafea dublează riscul cancerului de vezică urinară.
Efectele cofeinei asupra metabolismului energetic:
- Creşte metabolismul bazai cu 5-25%.
- Creşte concentraţia acizilor graşi liberi în plasmă, prin efectul lipolitic. Crescând nivelul catecolaminelor circulante, acestea, la rândul lor, mobilizează acizii graşi liberi.
- Creşte rezistenţa faţă de insulina şi alterează testul de toleranţă la glucoza - după consumul de cafea, valorile glicemiei sunt mai mari şi persistă mai îndelung. (J Nutr 2004;134: 2528-2533)

Alte efecte ale cofeinei:

sus sus
- Scade absorbţia fierului cu aproximativ 50% datorită taninului conţinut în cafea şi ceai. (Am J Clin Nutr 2002;76:1375-1384)
- Tulbură repararea acidului dezoxiribonucleic, favorizând malformaţiile congenitale.
- Consumul zilnic a peste 3 ceşti de cafea creşte de patru ori riscul naşterii unui copil cu o greutate subnormală, adică sub 2500 g. Cofeina traversează placenta şi poate afecta respiraţia şi ritmul cardiac fetal. Se cunoaşte frecvenţa mai mare de avorturi spontane la consumatoarele de cafea. Recomandarea este ca toate gravidele şi femeile care alăptează să se reţină de la consumul de cafea sau ceai. (Encyclopedia ofClinical Nutri-tion 1999, Academic Press)
După naştere, cofeina este secretată în laptele de mamă. Nivelul cofeinei în lapte este cu 50% mai mare decât în serul mamei.
- Deprimă sistemul imun.
- Favorizează creşterea tumorilor produse de alte cancerigene - după unii cercetători, cafeaua conţine 19 agenţi cancerigeni. (La Recherche, iunie 1999)
- Experienţele arată că, după consumul de cafea, animalele au devenit anxioase, în special cele cunoscute pentru curajul lor.

Ceaiul

sus sus
(Camellia sinensis şi Camellia assamica) se foloseşte în China de mii de ani şi este cultivat mult în ţările asiatice şi africane. Pentru a împiedica fermentarea, ceaiul verde se obţine prin încălzirea frunzelor culese, iar cel negru se produce printr-un proces de fermentare, în cursul căruia apar o serie de substanţe care dau aroma caracteristică. Conţinând cofeină şi cantităţi mai mici de teofiiină, ceaiul produce dependenţă la fel ca şi cafeaua.
Ceaiul negru răspunde de 78%, iar cel verde de 20% din consumul mondial de ceai (în Europa ceaiul negru este folosit în proporţie de 98%).
Ceaiul conţine peste 4000 de substanţe diferite.
în ultimul timp, se face multă reclamă ceaiului verde pentru poli-fenolii pe care-i conţine. Fără îndoială, fenolii şi polifenolii au acţiuni protective împotriva bolilor canceroase şi vasculare. Dar fenoli şi poli-fenoli se găsesc din abundenţă în foarte multe alte alimente: usturoi, crucifere - varză, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles (Brassica ole-racea) ~, soia, morcovi, păstârnac, ţelină, citrice, cereale integrale, seminţe de in, vinete, roşii, ardei graşi, fulgi de ovăz, pepene galben, căpşuni, şi lista nu e exhaustivă. Creatorul a ştiut să aşeze polifenolii şi în alimentele uzuale, lipsite de cofeină. A consuma ceai »-erde pentru polifenoli înseamnă ori necunoaşterea faptului că aceştia se pot obţine
şi din alte surse, ori încercarea de a nu recunoaşte dependenţa faţă de cofeină.

Ciocolata exercită o vrajă puternică asupra tuturor, indiferent de vârstă. Dăruită şi aşteptată la toate ocaziile şi sărbătorile din orice anotimp, ciocolata a fost numită "drogul dulce al celor gurmanzi". în Europa, cantităţile cele mai mari se consumă în Elveţia (în fiecare an peste 10 kg pe cap de locuitor). în Franţa, în cele trei zile de Paşte, se consumă peste 20.000 de tone.
Ciocolata îşi are originea în America, în sudul Mexicului. Indienii maya au inventat cuvântul "cacao" cu sute de ani înainte de era creştină. Tot ei i-au învăţat pe locuitorii lumii vechi să bea cacao. Cristofor Columb a fost atât de încântat de această băutură primită de la azteci, încât a adus-o în Spania.
Aztecii foloseau boabele de cacao drept monedă, iar primul nume dat arborelui de cacao a fost Amygdalae pecuniariae, însemnând bani sau monedă de migdal. Ulterior s-a schimbat într-un nume care sâ sugereze o hrană divină: Theobroma cacao - THEOS însemnând Dumnezeu. Azi, 50% din producţia mondială de cacao se realizează în Africa de Vest. Cantităţi mari se produc şi în Indonezia şi Malaysia.
Tableta de ciocolată datează din anul 1847, când invenţia lui Con-rad Johannes Van Houten a permis transformarea lichidului într-un produs solid şi în pudră.

Ciocolata are un conţinut mare în calorii, dintre care peste 50% provin din grăsimi, în mare parte saturate, care cresc trigliceridele şi colesterolul sanguin.
Pentru a masca o serie de gusturi mai puţin plăcute aflate în praful de cacao, se adaugă zahăr, care reprezintă aproximativ 60% din greutate (în Germania, cofetarii au dantura cea mai rea).
100 grame de ciocolată furnizează aproximativ 600 kilocalorii. Ciocolata conţine puţină cofeină, între 20 şi 80 mg la 100 grame, în schimb este bogată în teobromină, o substanţă din familia metilxanti-nelor, înrudită cu cofeina.
Fără intenţia de a-i indispune pe cititori, trebuie să amintesc că boabele de cafea sunt lăsate să fermenteze câteva zile acolo unde se obţin, în condiţii mai puţin igienice, încât produsul finit conţine, în mod inevitabil, păr de rozătoare, fragmente de insecte şi alte deşeuri, pe care nu le amintesc. Toate acestea sunt admise de autorităţi, până la un anumit procent.
Nu putem nega faptul că ciocolata, mai ales cea elveţiană, are un gust foarte plăcut. Dar, pe lângă teobromină, cofeină, foarte multe grăsimi saturate şi mult zahăr, mai conţine şi substanţe care, după unele studii, ar avea o acţiune cancerigenă. Aşa este alfa-metilbenzi-lul. Unele studii au arătat că un consum zilnic de 20 mg teobromină dublează riscul neoplasmului de prostată. Daca 100 g ciocolată conţin 130 mg teobromină, înseamnă că 20 mg se găsesc în mai puţin de 20 g.

Deseori se recomandă produsele de cacao deoarece conţin antioxidante. Dar nu se aminteşte faptul că laptele care se adaugă împiedică absorbţia acestor antioxidante, care de altfel se pot obţine din surse mult mai sănătoase: din zarzavaturi şi fructe.
în ultimii 40 de ani, pe plan mondial, consumul băuturilor car-bogazoase a crescut de patru ori. Peste 70% dintre aceste băuturi sunt de tip Cola, conţinând acid fosforic şi cofeină. Acidul fosforic, pe de o parte, formează un complex cu calciul din alimente, blocând absorbţia lui şi, pe de altă parte, având o acţiune acidifiantâ, organismul e nevoit să scoată calciul din oase şi dantură pentru a tampona acizii. Prin ambele mecanisme, băuturile de tip Cola favorizează osteoporoza. Dar şi cofeina produce o pierdere urinară de calciu, indiferent de conţinutul în fosfor al băuturii respective. Cine vrea să evite osteoporoza trebuie să renunţe la Coca-Cola. (Am J Clin Nutr 2006;84:936-942)
Celor care vor un înlocuitor mai sănătos pentru cafea, cacao şi ciocolată, le recomandam pulberea obţinută din păstăile uscate ale roşcovului (Ceratonia siliqua), care a apărut în comerţ sub denumirea de carob. Se crede că loan Botezătorul a supravieţuit în pustiu consumând astfel de păstăi. Păstăile şi pulberea obţinută din ele conţin 8% proteine, 46% zahăr (care este înglobat în fibrele vegetale şi nu se poate absorbi aşa de repede ca zahărul obişnuit sau mierea), calciu, magneziu, potasiu, vitamine din grupul B şi cantităţi foarte mici de fier, crom, cupru şi mangan.

Păstăile de roşcov nu sunt un "aliment de calorii goale". în comparaţie cu ciocolata, carobul e de trei ori mai bogat în calciu, are numai o treime din caloriile ciocolatei şi de 17 ori mai puţină grăsime.
Pulberea obţinută din păstăile de roşcov (carob) este bogată mai ales în fibre insolubile şi polifenoli (dar conţine şi pectină). La om, consumul de carob are o puternică acţiune antioxidantă şi de scădere a colesterolului şi a trigliceridelor sanguine.
Polifenolii cresc oxidarea (arderea) grăsimilor şi cheltuiala de energie la om şi animale. 0 cercetare efectuată în mai multe centre de nutriţie din Germania a arătat că fibrele insolubile, bogate în polifenoli, scad concentraţiile postprandiale de acizi graşi neesterificaţi şi trigliceride din sânge şi, concomitent, scad concentraţiile de grelină, hormonul care acţionează asupra sistemului nervos central, producând creşterea poftei de mâncare. S-a mai observat că o masă bogată în grăsimi creşte mai mult secreţia de grelină, decât o masă în care predomină hidraţii de carbon (produsele cerealiere).
Crescând oxidarea grăsimilor şi diminuând secreţia de grelină, pulberea obţinută din păstăile de roşcov are efecte benefice în tratamentul sindromului metabolic şi al diabetului de tip 2.
Fiind stimulentul cel mai răspândit pe glob, nu ne miră faptul că obiceiul de a bea cafea are mulţi adepţi şi în rândurile oamenilor de ştiinţă. Problema cofeinei este controversată.

Orice adevăr incomod trebuie să parcurgă un drum lung până să fie acceptat în unanimitate. De curând, cercetătorii de la Universităţile din Toronto, Canada, şi Harvard, SUA, au comunicat rezultatele unui studiu efectuat asupra a 2014 de cazuri de infarct miocardic şi au ajuns la concluzia că ingestia de cafea creşte riscul infarctului numai la persoanele cu un metabolism mai încet al cafelei (se ştie că metabolizarea cofeinei se face de către enzima citocrom 4501A2 în ficat). Eu nu ştiu cât de repede poate ficatul meu să se descotorosească de cafea şi nu vreau să risc ca un infarct să-mi dovedească faptul că fac parte dintre cei care n-ar trebui să bea cafea. (/AMA 2006;295:1135-1141)
Răspunzând unor comunicări în care se susţinea că ingestia de cafea, prin antioxidantele pe care le conţine, scade riscul cancerului
colorectal, cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia şi cei de la Universitatea Harvard, SUA, au publicat un studiu efectuat asupra a peste IDO.000 de persoane, din care reiese că folosirea cafelei nu scade riscul cancerului colorectal. (Am J Epidemiol 2006; 163:638-644)

Sa nu uităm că antioxidante găsim din abundenţă în toate zarzavaturile şi fructele. De exemplu, vinetele conţin cantităţi mari de acid clorogenic, unul dintre antioxidantele cele mai puternice produse de plante. (J Am Soc Hort Sci, 2003; 128: 704)
în revista Atherosclerosis (2006;189:428-435) se afirmă că, prin conţinutul în flavonoide şi polifenoli, ceaiul poate reduce riscul infarctului miocardic cu 11%. însă studiile efectuate asupra adventiştilor de ziua a şaptea arată o scădere într-o proporţie mult mai mare a acestui risc, deoarece flavonoide şi polifenoli se găsesc în alimentaţia vegetariană, fără a încărca organismul cu cofeina din ceai. (Gary E. Fraser - Diet, Life Expectancy, and Chronic Disease, Oxford University Press, 2003)


Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Dieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai