mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Alegerea alimentatiei
Index » Dieta nutritie » Alegerea alimentatiei
» Fructele si legumele in alimentatia si sanatatea umana

Fructele si legumele in alimentatia si sanatatea umana


Share




Succesiunea ritmica a anotimpurilor, in enorma ei rietate, nu numai ca ne fascineaza in contextul celui mai frumos spectacol cosmic, ci, in plus, ne influenteaza in mod determinant viata. Din multiplele elemente cu care Natura marcheaza aceasta superba roata a anotimpurilor, ne este in intentie de a zabovi, in cele ce urmeaza, si intr-o prima etapa asupra fructelor, urmand ca intr-o a doua etapa sa ne referim si la legume. Odata cu ciresele de mai, se da semnalul inceperii - cel putin pe meleagurile noastre - a unei lungi perioade de timp, de aproape o jumatate de an, cand fructele se succed unele dupa altele, intr-o tonica si derutanta desfasurare, spre marea noastra desfatare vizuala si mai ales gustativi perioada ce se incheie odata cu primele brume ale toamnei, care desprind de pe crengi ultimele mere, gutui si nuci, si care palesc ultimii ciorchini de struguri.
Fructele, dupa cum vedem, se identifica cu perioada triumfului solar, adica cu perioada climatica cea mai placuta a anului, cand colaborarea omului cu natura isi atinge apogeul.

Ceea ce este si mai important, tine de faptul ca fructele ne ancoreaza organic in indelungul proces al evolutiei si al vietii, ele aminiindu-nc de perioada copilariei spetei umane, cand am fost in exclusivitate culegatori, perioada urmata de altele tot atat de lungi, cand am fost natori si in sfarsit, agricultori. Fructele, dupa cum vedem, reprezinta o componenta de baza, esentiala, a alimentatiei umane, dar. cu toate acestea, este o profunda eroare din a le Umila loarea doar la aportul tor consistent pe linie de glucide, de vitamine si de saruri, asa cum se procedeaza in mod obisnuit. Aceasta pentru faptul ca fructele au adanci implicatii nu numai in domeniul nutritiei propriu-zise, ci si in acela al psihologici, filozofiei ca si al culturii in general. Fructele apoi. imprima mesei stralucire, bucurie, rietate, tonus, si. as indrazni sa spun. chiar spiritualitate. Consumand fructe, consumam nu numai calorii, vitamine si oligoelemente, asa cum am fi inclinati a crede, ci si anume stari de spirit.
In plus, nici un alt aliment nu ne proiecteaza din punct de vedere psihologic, cu atata vehementa si promtitudine, in mijlocul naturii. in universul ei fabulos. De asemenea, tot fructele ne sugereaza - si asta mai ales prin culoarea si prin gustul particular ce le caracterizeaza - infinita rietate si diversitate a naturii. Sa dam doar un mic exemplu pe aceasta linie, din miile de exemple care s-ar putea da. Strugurii ne sunt furnizati de o impresionanta familie de te, care se subdivide in zece genuri, si in aproximativ 600 de specii. Este bine insa de a sti. ca circa 5000 soiuri de vita, provin de la o singura specie, si anume de la vita de vie cultita sau vita propriu-zisa. careia botanistii ii spun Vitis vini/era. Practic este imposibil ca aceasta extraordinara rietate, ce rezulta din acest unic exemplu, care ar putea fi multiplicat in nenumarate riante, sa nu ne sugereze posibilitatile nelimitate ale naturii si. in aceeasi
masura si aie omului, ce pot decurge din aceasta realitate. Fructele ne concretizeaza de asemenea si inca intr-o maniera cum nu se poate mai convingatoare, colaborarea omului cu natura, ele reprezentand din acest punct de vedere doda cea mai evidenta a acestei colaborari. Altoiul arborilor, de exemplu, in scopul objinerii de fructe mai bune sau a unor alte antaje, reprezinta una dintre cele mai apreciate inven{ii ale omului.

Fructelor le sunt proprii apoi si lente simbolisticc. Stim, in acest sens, ca fructele reprezinta inca din antichitate un sjmbol al abundentei, abundenta debordand din cornul zeitei fecunditatii. Mitologiile, traditiile si culturile diverselor colectivitati umane, sunt pur si simplu grete de lorile simbolistice ale diverselor fructe. Aceste lori sunt dominate de smochin, de maslin si de rodii, cand este vorba despre popoarele meditaraneene, ca si de mar si de struguri, cand este vorba despre acelea tinand de ariile temperate ale Terrei. Smochinul, de exemplu, reprezinta din acest punct de vedere arborele sacru al traditiilor indo-meditcraneene, el intruchipand simbolul fecunditatii. And in vedere respectul aproape mistic care revenea acestui arbore, exportul de smochine era pur si simplu interzis in perimetrul Atticei. Pe afte uri, dupa traditia romana - cel putin asa ne asigura Pausanias - Romulus si Remus s-ar fi nascut la umbra unui " smochin. La vechii greci, acelasi arbore sacru, dimpreuna cu vita-de-vie, erau consacrati lui Dionisos, cel care in perioada elenistica a fost considerat ca fiind unul dintre zeii cei mai importanti din Olimp. JPPoulnois ne relateaza, apropo de simbolistica acestui pom. faptul ca dezradacinarea unui / smochin, cel putin in perimetrul unor triburi din Ciad, se solda cu ecloziunea sterilitatii la respectivele triburi. O simbolistica tot atat de riata revine insa si maslinului.

Rodiul, la randul sau. respectiv acest arbust mediteranean cu, frunze lanceolate si flori rosii, vii, producator al fructelor cunoscute cu denumirea de rodii, a fost venerat in antichitate tot atat de mult ca si maslinul, fructele sale fiind considerate ca reprezentand atribute ale Hcrei si Afroditei; cu alte cuvinte ea fiind simboluri ale fecunditatii si dragostei. Din acest motiv, in Roma antica exista obiceiul, ca mireselc sa-si impodobeasca coafura cu ramuri de rodiu, si tot cu aceste fructe sa-si evidentieze si sanii, mai ales cand acestia erau hipotrofici. In India, femeile consuma si astazi suc de rodii, spre a-si combate sterilitatea Si in traditiile si mitologiile Gabonului acest fruct se identifica cu simbolul fecunditatii maternele, in vreme ce in poezia galanta persana, tot rodia sugereaza frumusetea, rotunjimea sanilor si alte lori erotice. Firdusi, de exemplu, ne precizeaza intr-un vers nemuritor, ca obrajii ei (adica ai iubitei) sunt ca floarea de rodiu, in timp ce buzelel ii sunt ca dulceata siropului de
rodii".

In folclorul turc, logodnica este identificata cu o rodie inca nedeschisa. rietatea acestei simbolistici fiind de-a dreptul impresionanta. Cate simboluri nu revin insa si marului! Prima referinta care ne vine in minte pe aceasta linie, este aceea care tine de asa-numitul mar al discordiei, atribuit lui Paris,_o alta tine de merele de aur din gradinile Hesperidelor. in traditiile celtice, marul simbolizeaza fructul stiintei, al magici ca si al revelatiei. In cele scandinave, tot marul simbolizeaza regenerarea ca si longevitatea.
Zeii scandinavi, dupa cum ne asigura respectivele mitologii, mananca mere si, din acest motiv raman mereu tineri, si asta pana la ragna rok, ceea ce tradus inseamna pana la sfarsitul actualului ciclu cosmic. Pe de alta parte, Gersius ne relateaza tot apropo de marea rietate a simbolisticii marului, ca Alexandru cel Mare, cautand rachiu in India, a dat peste o rietate de mar, despre care se credea ca prelungeste viata unor anume preop, traind in singuratate si solilocviu, pana la rsta de patru sute de ani (!). Fireste, nici vita de vie, dimpreuna cu fructele ei. nu este straina de riate lorizatii simbolistice. Se care urca in tulpinile vitei, a fost identificata din cele mai vechi timpuri cu lumina spiritului. in vreme ce ta, in ansamblul ei, ca si strugurii, intruchipau viata eterna, perseverenta ca si eroismul.

Nu intamplator Homer a ales drept emblema pentru scutul eroului sau Odiseos, vita de vie.
In Orientul Apropiat, vita de vie era considerata ca reprezentand o ta deosebit de utila inca de 7000-9000 de ani, cultura ei reprezentand o aderata faima a Mesopotamiei, ca si a Babilonului. si asta din cele mai stravechi timpuri.
Indiscuil, strugurele, ca sa ne referim de dala aceasta la el, reprezinta alimentul de prim ordin al spetei umane, si nu intamplator vechii romani declarau in legatura cu aceasta realitate, ca .strugurele intruchipeaza calea vietii noastre care trece prin vie". Iata ratiunea pentru care strugurele reprezinta o autentica paine vegetala. Datorita continutului sau bogat in glucide, strugurii se situeaza ca loare calorica imediat dupa paine. Si aceste virtuti, alaturi de cele pur nutritive, atesta faptul ca fructele sunt mai mult decat niste simple produse vegetale, ce marcheaza rotirea anotimpurilor, motiv pentru care putem fi absolut siguri ca atunci cand consumam fructelyinu consumam numai calorii, ci inca multe alte lori. in continuare, deschidem o paranteza si pe marginea zarzaturilor si a legumelor ca si pe marginea multiplelor influente benefice pe care acestea Ic exercita asupra sanatatii umane.

Dupa cum stim, alimentatia umana se restructureaza semnificativ in cursul primaverii, prin ponderea din ce in ce mai mare pe care o ocupa legumele si zarzaturile in aceasta alimentatie, restructurare care isi atinge cotele sale maxime in cursul verii. Asaltul verdeturilor incepe odata cu primele zile cu soare cald, cand urzicile dau semnalul unei lungi perioade de timp, cand legumele si zarzaturile vor fi din ce in ce mai prezente in meniurile noastre. Acest semnal este urmat de acela" al ridichilor de luna, cepei, usturoiului, spanacului, patrunjelului, lobodei, mararului, cartofilor noi etc. etc. etc. La randul sau, asaltul fructelor incepe cu acela al cireselor de mai, pentru a continua cu acela al caiselor, piersicilor, merelor, perelor, prunelor, strugurilor ca si al tuturor celorlalte fructe care, pana la toamna, se succed intr-o tonica defilare.
Acestor componente de baza ale alimentatiei umane care sunt legumele, zarzaturile si fructele, le sunt proprii multiple dimensiuni dintre care cele mai importante sunt cele nutritive, terapeutice, simbolistice si psihologice.

Daca ar fi, de exemplu, sa sintetizam pe scurt doar dimensiunile nutritive ale legumelor, zarzaturilor si fructelor, acestea ar fi cam 7 la numar, si anume:
1) in primul rand, legumele, zarzaturile si fructele reprezinta parghii de rezistent in alimentara umana, si asta grape riatului lor aport nutritiv si caloric. Sa nu uitam. in acest sens, ca banalul cartof, si asta tocmai datorita suportului sau nutritiv, se constituie in cea de-a doua paine a spetei umane de pe acele meleaguri unde aceasta ta se culti in mod curent.
2) In al doilea rand, nu trebuie sa uitam ca legumele si in special fructele, reprezinta o importanta sursa de energie pentru organism, si asta grape glucidelor pe care le contin, si in special glucozei si levu-lozei, de departe cele mai asimilabile zaharuri pentru organisrn din toate zaharurile.
3) In al treilea rand, trebuie sa avem in vedere faptul ca legumele si fructele sunt mari depozitare de vitamine, si inca dintre cele mai riate. De fapt, notiunea de vitamine, aproape ca se confunda cu aceea de zarzaturi si fructe.

4) In al patrulea rand, tot legumele si fructele sunt mari depozitare de oligoelemente, respectiv de metale si metaloide, care se gasesc in organism in mod constant, si in cantitap foarte mici, si aceste componente fiind tot asa de indispensabile organismului ca si vitaminele.
5) in al cincilea rand, tot legumele si fructele, prin suportul lor bogat in celuloza, sunt cele mai reprezentative depozite de fibre celulare. Or, aceste fibre reprezinta, dupa cum sustine medicina moderna, cel de-al VAI-lea stalp de rezistenta al alimentatiei umane, ceilalp! VI stalpi fiind reprezentati de substantele proteice, de cele glucidice. apoi de cele lipidice, de apa, vitamine si, in sfarsit de oligoele-mentete de care am vorbit mai sus.
6) in al saselea rand, legumele si fructele se constituie intr-un imens entai vegetal de o mare rietate in ceea ce priveste gusturile.
7) Si, in sfarsit, in al saptelea rand nu trebuie sa minimalizam faptul in virtutea caruia legumele si fructele ne ofera o multitudine de modalitati, practic nesfarsite, in ceea ce priveste riatia meniurilor noastre obisnuite. incercati sa imaginati apropo de acest aspect, cum ar arata meniurile noastre zilnice, in lipsa legumelor si fructelor!

Nu numai de o enorma monotonie cromatica ci si olfacti si, mai ales, gustati. Daca aveti cum prin biblioteca dumneavoastra aceasta sectiune de exceptie intitulata Gastronomice", a cunoscutului nostru scriitor, in acelasi timp si mare gastronom, Al.O. Teodoreanu, cunoscut mai ales publicului larg prin pseudonimul de Pastorel, veti vedea ca, in enorma lor rietate, in cele peste 200 de retete culinare pe care ni le ofera si comenteaza acesta, ne face si insistente referiri la legume si fructe. in acest volum, module intregi sunt dedicate in exclusivitate numai unor legume si zarzaturi, dintre cele mai obisnuite, cum sunt cartoful, tarhonul, salata verde, urzica, telina si prazul. Tot asa de loroase sunt legumele, zarzaturile si fructele, si din punct de vedere nu numai nutritiv, ci si terapeutic. Aceste virtuti sunt pe cat de complexe, pe atat de putin cunoscute. Precizam din acest punct de vedere faptul ca telina si cicoarea, de exemplu, sunt aperitive, respectiv stimuleaza apetitul; ridichea si rza la randul lor sunt depurative, respectiv curata sangele, favorizand eliminarea toxinelor; sparanghelul si prazul sunt diuretice, respectiv favorizeaza eliminarea urinii; usturoiul si ceapa sunt vermifuge, respectiv favorizeaza eliminarea paraziplor intestinali; rza rosie este expec-toranta; in timp ce anghinarea este colagoga, respectiv favorizeaza eliminarea bilei, usurand astfel digestia.

Cercetari de ultim moment, si asta tot pe linia virtutilor terapeutice ale zarzaturilor si legumelor, efectuate chiar in cadrul Academiei de stiinte din SUA,' ne rele faptul cu totul inedit, ca atat carotenul din morcovi, convertit dupa cum stim in organism in vitamina A, cat si vitamina C, care se gaseste in multe zarzaturi si fructe, par sa confere aceluiasi organism protectie impotri unor anume forme de cancer si, in special al aceluia bronho-pulmonar, cal si laiingian - localizari foarte frecvente mai ales in perimetrul sexului barbatesc. Pe de alta parte, aceeasi vitamina C pare sa impiedice formarea in organism a nitrosaminelor, substante in mod cert cancerigene, protejand in felul acesta esofagul si stomacul de agresionari canceroase la acest nivel. Cate cuvinte acum despre alte vrtuti terapeutice ale zarzaturilor, legumelor si fructelor. Din capul locului precizam ca acest aport este de o mare riabi-litate, fiind intr-un totul dependent de zarzatul, leguma si de fructul in cauza. Componenta cea mai importanta a acestor produse este reprezentata, dupa cum stim, de apa, aceasta aflandu-se in procente ce riaza intre 75-95%. In ordine descrescanda urmeaza celuloza, respectiv fibrele alimentare, si acestea reprezentand o componenta cat se poate de importanta, numai ca, de acest balast ne debarasam in mare parte in cursul procesului de preparare.

Principala cauza a cariilor dentare, dupa cum ne precizeaza prestigioasa revista World Medicinc. carii atat de definitorii omului modern, se identifica cu consumul de alimente de predilectie moi, cu continut sarac sau chiar absent in fibre alimentare, alimente bogate in schimb in glucide, respectiv in zaharuri. Dar, lipsiti de fibre alimentare, hidratii de carbon exercita o influenta nefasta asupra danturii, ce se concretizeaza in aparitia cariilor. Daca in locul zaharului rafinai, respectiv industrial, oamenii ar consuma produsele comestibile din care acesta se extrage si ar cunoaste astfel acjiunea abrazi a fibrelor alimentare, incidenfa cariilor dentare ar fi indiscuil mai mica. Or, dupa cum stim, singurele surse de zahar natural, neprelucrat sunt reprezentate de fructe si de legumele dulci, produsi care astfel se comporta nu numai ca surse importante de zahar, ci si ca autentice periute naturale de dinti, de fapt cele mai fiziologice periute de acest gen. A se repune asadar faptul ca:

a Este o profunda eroare din a reduce loarea sanogenetica a legumelor, zarzaturilor si fructelor doar la aportul lor consistent pe linie de glucide, de vitamine si de saruri, asa cum se crede in mod .obisnuit.
a Consumand aceste produse consumam nu numai glucide naturale, vitamine si saruri tot asa de naturale, ci si anume stari de spirit pe care ele le sugereaza.
a Tot produsele mentionate sintetizeaza intr-o maniera cum nu se poate mai convingatoare colaborarea omului cu natura.
Legumelor, /ar/aturilor si fructelor le sunt prbprii virtuti nu num;u nutritive, asa cum am fi inclinati a crede, ci si terapeutice, simbolistice si psihologice, si acestea influentand in mod benefic sanatatea.
a Notiunea de vitamina aproape ca se confunda cu aceea de legume, zarzaturi si fructe.
a Aceleasi produse confera organismului protectie si impotri unor anume forme de cancer.
a Apelul constant la legume, zarzaturi si fructe, pentru a satisface necesitatile organismului pe linie de glucide, ocolind in felul acesta sursa de glucide reprezentata si de zaharul rafinat, deci de cel industrial, apelam la produse care nu ne vor produce carii dentare, neuitand in plus, ca aceleasi produse se constituie si in periute naturale de dinti, si pe aceasta cale luptand impotri cariilor.




Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  SectiuniDieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai