mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Alegerea alimentatiei
Index » Dieta nutritie » Alegerea alimentatiei
» Al doilea stalp de rezistenta al cladirii umane

Al doilea stalp de rezistenta al cladirii umane


Share




Voltaire spune undeva ca ata este miscare si are, fireste, perfecta dreptate. Aceasta proprietate fundamentala a materiei i este atat de caracteristica etii, incat aceste doua notiuni, ata si miscarea, aproape ca se confunda. in mii si mii de ani fiinta umana s-a legat organic prin intermediul organelor de simt de lumea inconjuratoare. Miscarea a reprezentat cordonul ombilical, care ne-a legat de cadrul ambiental, si este chiar justificarea existentei noastre active. Supraetuirea pastorului, a culegatorului, a vanatorului si cultivatorului, nu ar fi fost posibila, in afara miscarii, si pentru ca aceasta dependenta se extinde pe milenii de istorie umana, definitoriile coordonate cinetice sunt adanc inscrise in codul genetic al spetei.
Cine ar fi crezut ca masinismul ne va transforma intr-atat incat pe parcursul a numai unui secol si jumatate, miscarea ca mod de existenta, sa fie comprimata la maximum in zilele noastre, si aproape excomunicata din cadrul nostru existential, si mai mult decat atat, tratata ca pe un reziduu de animalitate. Omul societatii noastre moderne, spune V.Raab. din fosta URSS. se departeaza tot mai mult de stramosii nostri, antrenati in mod natural, mobili si neinfricati vanatori Numai cativa sporti, iar acestia datorita unor eforturi sistematice, au izbutit sa se, apropie de capacitatea musculara a acestor stramosi".

Masinile care ne-au facut munca mai usoara, masinile care au facilitat transporturile, apoi intelectuali-zarea si automatizarea din ce in ce mai pronuntata a procesului de productie, ne-au anihilat treptat functiile cinetice, statuand sedentarismul ca mod de existenta. In majoritatea cazurilor, toata asa-zisa miscare a omului modern se rezuma la un carusel al fotoliilor: de pe fotoliul de la birou sau de la alt loc de munca, ne deplasam aproape 'prin translatie pe acela din automobil sau autobuz, si de aici, pe acela din casa, situai de obicei in fata telezorului. Ceea ce este interesant de semnalat este ca toata aceasta turnura de 180 de grade, s-a efectuat numai pe parcursul unui secol si jumatate.
Sedentarismul reprezinta insa o stare potrivnica naturii umane. Sa nu uitam ca muschii - organele de executie ale miscarii - reprezinta 40 % din totalitatea corpului. Milenii de-a randul ara, trait prin muschi si pentru muschi, daca se poate spune astfel. Aceasta reprezentativa dotare subliniaza de la sine rolul miscarii. La ora actuala ne comportam insa ca si cum aceasta dotare se reduce doar la 10 %.

Si, cu toate acestea, in rtutea inertiei ca si a fascinatiei gustative pe care o exercita asupra noastra picantele mancaruri moderne, noi consumam in contul celor 40 % muschi, pe care de fapt nu-i mai avem decat in stare potentiala. De aici toata aceasta variata si prolifica patologie caracterizand cilizatia noastra. Rolul miscarii si al sedentarismului in aceasta patologie este extrem de bine reliefat in atie cu ce se intampla din acest punct de vedere la porcul domestic, sclav al sedentarismului, si mistret - fratele sau nedomesticit inca, captiv al miscarii. Primii fac ateroscleroza coronariana intr-un procent de 38,5 %, in timp ce secunzii, numai in 8,6 % (!). Experientele efectuate pe soareci, au aratat si ele ca exercitiul intensiv si regulat determina o crestere a masei miocardice, in consecinta o mai buna contracti-bilitate, o mai buna irigare a muschiului cardiac, si un lumen mai larg al arterelor care iriga acest muschi. O ancheta americana, efectuata in cadrul furnizat de 5127 de pacienti supravegheati, a reliefat faptul ca sedentarismul este cauza unei edente cresteri a bolii coronariene pe parcursul a celor 8 ani cat au fost urmarit.Intr-un oras din Olanda, unde locuitorii si-au insusit bicicletele ca mijloc aproape generalizat de comunicare, s-au inregistrat de 5 ori mai putine cazuri de infarct de miocard decat intr-un oricare alt oras european de referinta, unde circulatia se face pe baza mijloacelor uzuale de transport.

Mai ales in SUA. unde automobilul a devenit o a doua natura a omului cilizat, mortalitatea prin boli cardio-vasculare reprezinta mai mult de jumatate (54 %) din totalul mortalitatii generale. in timp de 9/10 din aceasta cifra rene infarctului propriu-zis. Asa dupa cum ne precizeaza anuarul statistic al OMS-ului, SUA ocupa din acest motiv locul III in lume pe scara longetatii, desi standardul de ata in aceasta tara-este foarte ridicat. O alta statistica care ne pune la dispozitie date complete referitoare la cauzele de deces ale unor varstnici suferind de ateroscleroza coronariana, ne edentiaza faptul ca din randul lor fac parte de doua ori mai multi functionari cu ocupatii sedentare, decat in lotul martori, cuprinzand persoane care au desfasurat in timpul etii o actitate fizica cat de cat reprezentativa. Mai multe studii subliniaza efectul hipolipemiant al efortului fizic. Altele, dimpotriva, pun pedala pe rolul miscarii de a dezvolta circulatia colaterala. Se pare insa ca ambele aceste aspecte concura la prevenirea depunerilor ateromatoase pe perepli arteriali. Fiziologii au demonstrat faptul ca, o inima sanatoasa de sportiv, arunca in aorta circa 80-l00 cm3 .sange. in timp ce inima statica a unui sedentar, arunca numai intre 40-60.

Asadar, organismul acestuia din urma va fi indiscuil insuficient irigat, circulapa sangelui efectuandu-se la el inabil mai lent, fapt ce va favoriza depunerea aluunilor, exact asa cum se intampla in cazul apelor lenese de la ses.
Comparatia la varstnici, intre aceia care au practicat diverse sporturi, fie chiar si moderate, si intre cei sedentari, ofera date foarte concludente in sensul ca primii prezinta o scadere a frecventei cardiace, a minut-volumului, a presiunii sanguine, ca si o pierdere mai pupn importanta a elasticitatii aortei si a marilor vene. Sistemul circular al unui organism care practica un sport oarecare functioneaza mai bine, nu numai in stare de repaus, ci si de efort.
Lipsa de miscare produce cu timpul o limitare mai mult sau mai putin accentuata a capacitatilor functionale ale inimii si o alterare a economiei circulatorii. Trebuie apoi subliniat faptul ca, aceste efecte nefaste, dupa cum precizeaza Herbert Reindcll si Helmut Roskmann, asupra sistemului cardiovascular, se observa in general incepand cu varsta de 20 de ani (!) Examene sistematice efectuate de acesti autori pe un numar de 800 de scolari si studen[i, au demonstrat faptul ca capacitatile tale palesc incepand chiar de la aceasta perioada a etii.

in timp ce puterea de consum a oxigenului creste continuu in cursul copilariei si adolescentei, ajungand la un maximum intre 18-l9 ani, incepand cu bariera celor 20 de ani, acest consum incepe sa scada, desi greutatea corpului continua sa creasca. Asta insemneaza ca peqjru o buna parte a oamenilor s-a creat situatia ca, gratie cilizatiei, ata obisnuita cotidiana sa nu mai ofere conditiuni de miscare, care sa ne permita mentinerea starii functionale optimale, la care ajunge sistemul cardiovascular cand dezvoltarea sa inceteaza de a se mai produce. Alte cercetari efectuate asupra unor subiecti prezentand o neta cadere a capacitatilor fizice, permit de a sili raporturi stranse de conditionare reciproca intre insuficientii miscarii, gradul de hipertrofiere aJ inimii, si scaderea randamentului. Inima acestor subiecu se comporta ca un motor de o cilindree mai mica. Atunci cand ci ar trebui sa furnizeze un efort, asemenea motorului pe care il trecem dinlr-o teza in alta, fireste superioara celei precedente, inima lor nu mai este capabila de a asigura transportul sangelui decat accelerand rirmul cardiac: Inima deci nu mai reuseste sa-si indeplineasca functia, prin marirea undei sistolice, cum ar fi de drept normal.

Din acest motiv, la sedentari. cel mai nesemnificativ efort produce cresterea ritmului cardiac, respectiv starea fiziologica cunoscuta sub numele de tahicardie. Sedentarii se vor ge, in consecinta, chiar la eforturi dintre cele mai mici. de palpitatii, senzatii dezagreabile in dreptul inimii, vertije ele. La aceste simptome locale se pot adauga tulburari generale dintre cele mai variate ca dureri de cap. imposibilitatea de concentrare, irilabilitate. insomnie etc.
Din cauza inactitatii, muschiul inimii se atrofiaza ca orice muschi de altfel. in timp ce capacitatea sa lucrativa, fireste va diminua. Oamenii supusi in permanenta solicitarilor musculare, sunt inabil mai pufin afectati de bolile cardiovasculare si. in special de boala coronariana. Daca tinem cont de^ faptul ca automatizarea productiei izgoneste progresiv efortul fizic din fabrici, automobilele izgonesc efortul de pe strada, iar masinile menajere pe cel din casa. unde oare ne-a mai ramas prilejul de a ne misca! Au din acest punct de vedere perfecta dreptate aceia care sustin ca automobilul, de exemplu, este mai putin nociv prin .accidentul rutier pe care il conditioneaza, cat prin faptul indepartarii omului de la cea de-a doua natura a sa care este miscarea.

Comprimand miscarea, automobilul a devenit un veriil aparat gipsat. pe care il aplicam voluntar aripilor umane. Lipsa de miscare antreneaza nu numai limitarea capacitatilor tale ale organismului, ci provoaca, de asemenea, in mod frecvent, si variate tulburari de exciilitate ale sistemului nervos vegetativ. Lipsa de miscare se face cunoscuta si prin anomalii care apar pe traseele electrocardiografice. cate suprapunandu-se se peste acelea produse de leziunile organice propriu-zise, creeaza veriile confuzii si dificultati de diagnostic specialistilor. Medicul este pus in situatia de a recomanda in aceste cazuri repaus sustinut, ceea ce, la drept vorbind, nu va face decat sa accentueze tulburarile nervoase. Singurul remediu in asemenea situatii consta doar din miscare. Apoi, este bine de a se sti ca hiperexciilitatea nervoasa antreneaza frecvent si hipertensiunea arteriala, complicand si mai mult situatia.
Toate aceste tulburari fizice sau psihice generate de imobilism, sunt din ce in ce mai frecvente si din ce in ce mai prolixe, alcatuind impreuna o vasta si pernicioasa patologie. Toate straduintele chimistilor si ale farmacologilor pentru gasirea drogului-miracol care sa o desfiinteze sau macar sa o atenueze au esuat Miscarea ne apare din acest motiv ca unicul remediu care ne poate scoate din impasul creat.

Miscarea este insa si un excelent medicament profilactic. Practicata metodic si intensiv, ea impiedica in mod sigur sau atenueaza cel putin aparitia aterosclerozei. La animalele de experienta, supuse unor eforturi fizice, s-a constatat ca evolutia aterosclerozei creata artificial, pe cale de laborator, este net intarziata, in atie cu lotul animalelor martore. Exercitiul muscular contribuie la dezvoltarea retelei sanguine coronare. Anatomopatologiea ne semnaleaza faptul ca numarul infarctelor descoperite pe masa de autopsie, este inabil mai mare decat acela depistat de catre medici. Multi oameni fac infarct in timpul etii, dar nu realizeaza aceasta, fie din cauza unei simptomatologii fruste, fie mai de graba din cauza faptului ca inima lor.
gratie uneo bogate retele prind vascularizatia coronariana, creata in cursul unei permanente exploatari a miscarii in ..economie organismului, a facut fata cu succes^ accidentului. Miscarea apoi favorizeaza longetatea, in Finlanda, de exemplu, oamenii care practica in mod curent sportul sau munca in aer liber, concretizata in multa miscare, traiesc in medie cu sapte ani mai mult decat cei sedentari. Un argument similar ne aduce un cercetator elvetian.

Locuitorii unui catun alpin -Blattern - situat la circa 1500 m altitudine, traiesc in medie cu cinci ani mai mult decat vecinii lor din Basel, in pofida faptului ca 30 % din caloriile pe care primii le ingereaza, pron din grasimi animale, fapt ce implicit ar fi trebuit sa duca la cresterea colesterolului, si implicit la aparitia aterosclerozei, cu toata suita ei de complicatii de ordin vascular.
Cea mai crescuta mortalitate a fost gasita de niste cercetatori americani in randul profesiilor celor mai sedentare. O ancheta de proportie, extinsa pe o perioada de 16 ani, si zand o colectitate alcatuita din 3263 de docheri, au oferit autorilor R.S.Paffcnbarger si C.Berkley - posibilitatea de a demonstra ca cei mai sedentari dintre acestia mureau mai repede, decat confratii lor mai acti. in Olanda si Danemarca, mortalitatea prin accidente cardiovasculare este net inferioara fata de ceea ce ne ofera in acest sens SUA. Standardul de ata al acestor tari fiind sensibil acelasi, toata aceasta deosebire trebuie pusa in seama faptului ca bicicleta reprezinta in cadrul Olandei un veriil sport national de masa, un mijloc de larga generalizare, in ceea ce priveste transportul indidual. Bicicleta este sanatate", a declarat intr-o anumita ocazie marele cardiolog al lumii contemporane Paul Whitc.

Si nu numai ca a declarat, dar a si transpus in practica aceste cunte, in ciuda celor 80 de ani ai sai. facand aproape zilnic plimbari prelungi prin campiile Noii Anglii din SUA, unde isi avea domiciliul.
Fiziologul rus, Sccenov este primul care a demonstrat un fapt aparent paradoxal: obtinerea rcpaosului prin miscare, respectiv descoperire odihnei active. Asadar. trebuie sa ne miscam nu numia atunci cand lucram, ci si atunci cand dorim sa ne odihnim. Demonstratia a fost facuta initial pe el insusi. Ridicand cu mana dreapta o greutate, in timp ce lucra la un ergograf, a repetat aceasta miscare pana in momentul cand din cauza oboselii nu a mai putut-o efectua. Eliminarea oboselii totale a mainii drepte s-a obtinut nu prin rcpaosul absolut, ci prin unul relativ, constand din miscari asociate ale mainii controlateralc.. Explicatia pe care ilustrul fiziolog a dat-o acestui fenomen este urmatoarea: in timpul rcpaosului relativ al mainii drepte, se formeaza impulsuri nervoase, de slaba intensitate, care se indreapta spre creier, unde exercita p actiune nu numai de informare, ci si de stimulare a celulelor nervoase obosite.

Excitarea unei zqne din creier poate stimula actitatea altor zone. Asadar, schimbarea unui fel de munca cu o alta. influenieaza mai bine organismul obosit decat repaosul absolut. Mersul pe jos s-a dovedit, pana una alta. sportul la indemana oricui, si care trebuie insusit in special de omul cilizatiei industriale. Afla de la mine. a spus Thomas Jeffcrson - cel de-al III-lca presedinte al SUA, - ca a te plimba pe jos este cel mai.bun exercitiu posibil. Totul este insa sa mergi cat poti mai repede. Europenii se lauda ca au biruit calul, supu-nandu-l vointei omului: gandindu-ma mai bine, ma intreb insa daca mai degraba n-au pierdut decat au castigat, prin aceasta ctorie. Pentru ca. un indian, merge la fel de repede pe jos. pe cat calareste pe calul lui un slabanog de alb." Ironiile lui Jcfferson sunt perfect valabile, mai ales in cazul automobilului. Se stie, de exemplu, ca la Paris, aceste vehicule merg de doua ori mai incet decat o faceau birjele la inceputul acestui secol.
Institutii si societati variate, cu profil medical, sportiv sau pur si simplu cultural, fac de mai mult timp o frenetica proanda miscarii autopedestre. respectiv mersului pe jos. In Ilc de France, de exemplu, sunt marcate 27 de circuite autopedestre. recomandate acelora care doresc sa se miste. in conditiuni de aer cat mai putin poluat. Tot in Franta, exista si noua circuite autopedestre de cursa lunga, prevazute cu indicatori rutieri, rezervate, de asemenea, pasionatilor mersului pe jos. Traseul nr. 5. de exemplu. incepe la Nisa si dupa parcurgerea a 900 km pe poteci si carari linistite cuprinse pe teritoriul Frantei si al Luxemburgului se termina la Licge, in Belgia.

Numarul acelora care efectueaza in timpul concediului asemenea plimbari de cursa lunga nu este deloc redus. Societatea denumita ..Vcrband Deutscher Gebirges und Wandcrvereinc" din fosta RFG, totalizand 49 cluburi de autopedestri. cu un efectiv total de 330000 de membri legitimati, a marcat cu indicatori rutieri circa 120000 km poteci, atat la ses. cat si pe dealuri si munti.
Georg von Opel. apartinand celebrei familii a constructorilor de automobile cu acelasi nume, infiinteaza personal in 1963 asa-numita :Stiftung Spaziergehen". respectiv Fundajia pentru mersul pe jos, contand pe un efectiv de 260000 membri, care conilizeaza in carnete speciale distantele parcurse. Acesti indizi au furnizat interesante date medicinei. formand din anumite puncte de vedere un veriil Iot experimental.
In finalul acestui modul iata si o serie de recomandari de ordin practic, zand intretinerea si consolidarea acestui fundamental stalp de rezistenta al cladirii umane jeprezentat de miscare:
a inainte de orice, este bine de a sti ca miscarea fortifica si amelioreaza functionalitatea acestui principal motor al fapturii umane care este inima, motiv pentru care este recomandata tuturor acelora care prin profesia lor, sunt tributari sedentarismului.

a Tot inainte de orice, este bine de a sti ca miscarea sporeste elasticitatea toracelui, fortifica muschii inspiratori si expiratori. dilata bine alveolele pulmonare, de unde o ameliorare neta a respiratiei, motiv pentru care tot miscarea este recomandata tuturor, dar in special fumatorilor, emfizematosilor, ca si acelora care din motive patologice si-au deteriorat functiile respiratorii.
a Miscarea apoi amelioreaza in mod edent circulatia sanguina, cu tot ce decurge pentru organism din aceasta realitate, marind densitatea retelei capilare, irigand mai bine muschii si tesuturile in geneal. favorizand schimburile celulare, pe calea unei mai bune oxigenari a celulelor, si a debarasarii acestora de produsii noci de calabolism, ce rezulta din degradarea substantelor care iau parte la desfasurarea proceselor de meolism.
a Miscarea de asemenea intensifica arderile celulare, motiv pentru care contribuie la mentinerea echilibrului ponderal, fiind ca atare recomandabila in primul rand acelora predispusi la ingrasare. Aceasta intensificare este in raport direct proportional cu intensitatea procesului cinetic. Este bine de a sti, in acest sens, ca banalul mers pe jos, in ritmul obisnuit de 3 km/ora, necesita in jur de 3 calorii pe minut, in vreme ce mersul rapid de 5-8 km/ora, in jur de 8 calorii tot pe minut. Mersul in panta de 5 %, necesita la randul sau 4,5 calorii/minut, in vreme ce acela pe scari, in jur de 9 calorii pe minut, iar cel pe partiile de schi - retineti! -26 calorii/minuL .

a Intensificand, asadar, arderile, tot miscarea accentueaza implicit si capacitatea organismului de a consuma lipidele, deci grasimile, contribuind pe aceasta cale la profilaxia acestei boli a secolului", care este ateromatoza, constand din depunerea unei anume rugini biologice pe peretii arterelor, realitate care asterne patul infarctului de miocard, ca si al accidentelor vasculare, boli aflandu-se, dupa cum stim pe primul loc al mortalitatii in tarile avansate.
a Miscarea apoi. prin comutarea atenjiei spre natura si sanatate, reprezinta un excelent factor de deconectare si de relaxare, motiv pentru care este indicat de a o practica metodic si perseverent.
a Tot miscarea, mai ales cand este practicata sistematic, contribuie la ameliorarea functionala a oaselor, cartilagiilor, tendoanelor si articulatiilor, stiut fiind ca toate aceste segmente inregistreaza un regres functional in sedentarism, ceea ce favorizeaza imbolnarea prin boala reumatica.




Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  SectiuniDieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai