mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Alegerea alimentatiei
Index » Dieta nutritie » Alegerea alimentatiei
» Ereditatea

Ereditatea


Share




Ereditatea se constituie, dupa cum foarte bine realizam aceasta, intr-o transmisie de-a lungul generatiilor a unor „mesaje" specificate. Curge asadar prin noi. de la cei din care descindem, si asta din generatie in generatie un anume fluviu ale carui aluviuni specifice ne r marca existenta. Uneori aceste influente sunt de-a dreptul considerabile, altele abia decelabile. Cunoscutul nostru medic si genetician, CMaximinan, ne reproduce in sectiunea sa „Ereditatea umana", aparuta in 1970, in cadrul Editurii enciclopedice romane, o schita a lui Stendriford in care apropos de transmisia considerabila a insusirilor ereditare ne este prezentat arborele genealogic al familiei Bach evidentiindu-se cum s-a transmis acestea pe parcursul a sase generatii si in speta, talentul pentru muzica. Din acest el se vede cum din 64 de reprezentanti stiuti ai acestui arbore genealogic, 35, deci mai mult de jumatate, si-au castigat existenta prin muzica valorificand calitatile ereditare pe ca e,le purtau in structurile lor si carora le-au dat curs.In continuare, sa va dam, un alt asemenea exemplu, extras din viata gemenilor. intamplarea a facut ca doi gemeni si anume americanii James Lewis si James Springer sa fie adoptati inca din copilarie si chiar din primele saptamani de viata de familii diferite.

Ei bine, iata ce a constatat o echipa de medici si psihologi din cadrul Universitatii Minnesota, SUA. care le-a studiat dezltarea si elutia. Fireste, acesti cercetatori au constatat nete influente exercitate pe aceasta linie atat de ereditate, dar si de mediu.
Mentionam ca gemenii in cauza s-au cunoscut abia dupa ce au implinit 25 de ani cand au putut sa constate ca chiar atunci cand nu se cunosteau, arborau frapant de multe asemanari somatice dar si psihice si frapant de multe preocupari comune. De exemplu, amandoi se preocupau de tamplarie si de aceleasi probleme tehnice, interesant este ca desi amandoi erau casatoriti, tot amandoi au dirtat. Interesant, de asemenea, este ca amandoi, fara a sti nimic unul de altul. isi petreceau vacantele in acelasi loc. si anume pe plajele insorite de la Florida si in acelasi fel.
Dar si influentele pe care le exercita mediul asupra noastra sunt tot atat de* importante si uneori tot atat de considerabile. Din multitudinea de exemple pe care le putem da, din acest punct de vedere sa ne oprim doar asupra a catorva dintre ele extrase din sectiunea lui CMaximinan.

Astfel, aici ni se precizeaza ca un copil chiar daca nu se naste deosebit de inteligent, ducandu-si existenta si in special primele luni din aceasta existenta, intr-o familie saraca, unde primeste o alimentatie necorespunzatoare, marcata de multiple carente, acest copil are sansa-de a deveni un handicapat din punctul de vedere al dezltari" sistemului ners si, implicit, al inteligentei. Dar acest aspect il m aprofunda mai tarziu, in inile ce urmeaza.
Un copil la randul sau, nascut din parinti handicapati mintal, dupa cum ne asigura acelasi C.Maximilian. va fi si el handicapat mintal, daca va creste alaturi de ci, indiferent de potentialul sau genetic. Acelasi copil insa se va dezlta normal, daca va creste in conditii farabile de mediu.
Omul, dupa cum vedem, vine pe lume cu un anume patrimoniu genetic, constand din insusirile mostenite de la ascendentii sai, patrimoniu tinand de ceea ce se cunoaste cu denumirea generica de ereditate. Dar, acelasi om, va suferi in tot cursul elutiei sale.

si mai ales cand acesta se afla in stare biologica de fat, copil sau adolescent, o serie de influente exterioare, venind din partea mediului ambiental in care elueaza, influente care si ele isi r spune in mod mai mult sau mai putin pregnant cuvantul. In virtutea acestor influente, chiar in contextul unui potential genetic bine precizat, un individ va avea o culoare mai inchisa a pielii in ipoteza ca traieste intr-un mediu'geo-climatic mediteranean, si mai deschisa daca el traieste intr-o tara nordica, dupa cum realizati, si gradul de insorire al acestor medii contribuind la culoarea pielii. Pe urma, acelasi individ, va avea o statura mai inalta daca a fost bine hranit in perioada de crestere si. dimpotriva, mai mica, intr-o situatie contrarie. Musculatura, la randul ei, va fi mai bine reprezentata la indivizii mai activi, si care au practicat un sport oarecare, si mai slab reprezentata la cei sedentari.
Conditionarile tinand de mediu- sunt intru totul valabile si in domeniul vietii psihice. in acest sens.

putem fi absolut siguri, ca acei copii care traiesc intr-o ambianta intelectuala, r fi mai bine educati si mai bine reprezentati sub raportul inteligentei, decat aceia aflati din acest punct de vedere intr-o situatie contrarie. Omul este deci rezultanta cooperarii dintre factorii genetici si aceia de mediu, asadar, dintre ereditate si cadrul ambiental, prin aceasta dorind a preciza ca acest al IV-lea stalp de rezistenta al cladirii umane poale fi totusi consolidat prin forte exterioare, ce depind de noi si asta chiar in ipoteza ca ne-am nascut cu un asemenea stalp in mod structural mai subred.
Omul este deci rezultanta cooperarii dintre „nature"' si „nuriture", acest ultim cuvant insemnand mai mult decat hrana, cum am fi tentati a crede la prima vedere. el semnificand in aceeasi masura procesul cresterii, al instruirii, al invataturii: cu alte cuvinte al educatiei, fiind asadar mult mai comprehensiv si mai complex. Astfel, stand lucrurile, omul este deci rezultanta dimie „mostenit" si „dobandit" si. pentru ca in stiinta nu se cunoaste inca cu precizie cat tine de prima realitate, si cat de cea de a doua. este oarecum de inteles aceasta fireasca neintelegere, si uneori aceste aprige dispute, pe care le intalnim in domeniul stiintei.

intre adeptii „mostcnitului" si aceia ai ..dobanditului'*. Indiferent insa de aceste neintelegeri si dispute de care rbim mai sus, este bine de a ne insusi ideea. verificata de altfel pe altarul stiintei, ca prin genele ereditare se transmit mai mult predispozitii si posibilitati si mai putin certitudini. Din acest motiv, indivizii care dispun de posibilitati creditare precare, asadar care s-au nascut cu acest stalp de rezistenta mai subred, nu sunt nici intr-un caz handicapati. Si pentru a ne referi la un singur aspect din aceasta problema - aspectul longevitatii - ei bine, acesti oameni nu sunt condamnati la o viata mai scurta, asadar curmata inainte de vreme, desi aparentele sugereaza aceasta posibilitate. Acesti oameni isi pot prelungi inca mult durata vietii, fortificandu-si organismul mai debil pe calea miscarii si a muncii, valonfi-candu-si disponibilitatile cu care au fost inzestrati de natura pe linie de optimism si de incredere in viata. Tot acesti asemenea handicapati sub raportul inzestrarilor din partea naturii, isi pot corecta acest handicap st pe calea educatiei. Din multitudinea de exemple pe care vi le-as putea da pentru sustinerea acestei idei. am sa ma opresc doar asupra uneia dintre ele.

Acest exemplu vizeaza demonstratia pe care ne-o face un etnolog si un antropolog portughez, si anume Jehan" Vellard, si se refera la o fetita de 2 ani, pe care acesta si-a luat-o ca animal de experienta, pentru a demonstra ca ereditatea poate fi modificata jr dirijata. Aceasta fetita provenea dintr-un trib extrem de primitiv, din regiunea Anzilor Cordilicri. trib de care se ratacise, si care nu ajunsese inca in faza de crestere a animalelor, si. implicit membru sai nu cunosteau inca agricultura, motiv pentru care acestia se hraneau exclusiv cu produse de vanatoare si cu fructele padurii. Indiferent insa de acest aspect. Jehan Vellard- mergand pe ideea ca educatia este. intr-adevar cum a subliniat un scriitor german din secolul al XVIII-lca, si anume Georg Christoh Lichtemberg, procrearea unei alte specii, s-a ocupat in asa fel din acest punct de vedere de fetita ratacita, incat aceasta a sarit numai in cursul unei generatii, peste zeci de mii de ani, facand asadar un pas urias din punctul de vedere al dezltarii intelectuale si educationale.




Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  SectiuniDieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai