mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Regimuri si cure alimentare
Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Carbohidratii si zaharidele si metabolismul lor

Carbohidratii si zaharidele si metabolismul lor


Share





in modulul 2 am aflat ca o celula poate fi ata cu un oras de sine statator, care are capacitatea de a se sustine din propriile resurse, dar ca aceasta celula mai are nevoie de interntia a doi factori externi. in primul rand, are nevoie de o sursa de energie. Tot asa cum motorul unei masini are nevoie de combustibil pentru a functiona, si celulele organismului uman au nevoie de o forma de energie. in al doilea rand, celulele trebuie sa poata elimina produsii derivati din arderea acestor combustibili. Acesti produsi secundari trebuie transportati in afara celulei, tot asa cum functioneaza in orice camin conductele si sistemul septic prin care se elimina reziduurile menajere.

Carbohidratii se refera la o clasa de substante chimice compuse din carbon, oxigen si hidrogen (carbon si apa). Aceasta categorie cuprinde amidon, zaharuri, glicogen, dextrine si celuloza. Carbohidratii sunt clasificati sau grupati dupa numarul de atomi de carbon care intra in compozitia lor si in dupa combinatiile silite intre zaharuri. Deoarece compusii organici de carbon furnizeaza principala sursa de energie a celulelor, acesti carbohidrati sunt utilizati de organismul omului ca sursa de alimentare cu energie primara.


Toate tele rzi folosesc energia solara (fotosinteza), cu scopul de a combina dioxidul de carbon si apa pentru a forma carbohidrati. Celuloza, principalul element constitutiv ai peretilor celulari getali, este un tip de carbo-hidrat. Cand omul consuma celuloza, aceasta actioneaza la nil intestinal ca un decantor si un energizant pentru celulele aflate pe peretele intestinal.


Cuprins:

Zaharide

Pericolul dietelor bogate în proteine

Zaharuri complexe


Zaharide

sus sus
Zahărul este un carbohidrat din familia zaharidelor. Zaharurile simple (numite şi monozaharide) sunt principalul combustibil al organismului. Zaharurile sunt la fel de importante pentru organism, pe cât este benzina pentru o maşină. Zaharidele ajută maşina (organismul dumneavoastră) să funcţioneze prin intermediul celulelor. Totuşi, există câteva aspecte importante pe care trebuie să le înţelegem despre zaharuri.
Glucoza (zahărul simplu) şi compuşii săi iniţiali, ca de pildă amidonul şi celuloza, formează majoritatea compuşilor organici care abundă pe această planetă. Deoarece organismul omului nu poate utiliza substanţe decât în forma lor cea mai simplă, toate zaharurile complexe (dizaharide şi polizaharide) trebuie mai întâi să fie descompuse în zaharuri simple (monozaharide). Acesta reprezintă unul din aspectele procesului de digestie.
După ce zaharurile complexe sunt desfăcute în urma digestiei până la glucoza, aceasta este absorbită în această formă în sânge, din tractul intestinal. Glucoza este apoi transportată către celule, unde va fi redusă la carbon şi oxidată pentru producerea energiei şi a căldurii.

O parte a carbonului astfel obţinut va fi stocată ca rezervă de energie pentru utilizare la momentul cuvenit (în acelaşi mod în care o baterie stochează energie). Anumite cantităţi de carbon care nu au fost folosite sunt stocate sub formă de adenozin trifosfat (ATP) sau transformate în grăsime şi/sau stocate sub formă de glicogen. Clicogenul este stocat în special în ficat şi în ţesutul muscular, însă el poate fi depozitat şi în multe alte locuri. Dacă organismul este privat de glucoza sau de fructozâ, el va începe să apeleze la rezervele de glicogen. Glicogenul este apoi transformat din nou în glucoza. Nu uitaţi că şi organismul dumneavoastră are nevoie de o sursă de alimentare cu energie, tot aşa cum şi maşina dumneavoastră nu poate funcţiona fără combustibil.
O dată cu consumul de zaharuri rafinate sau complexe (mai multe complexe de glucoza şi fructoză care stabilesc legături), se va produce un surplus de glucoza, care, la rândul său, va duce la formarea excedentară de molecule de carbon.

Această cantitate excesivă de carbon este transformată în dioxid de carbon şi în acid carbonic. Dioxidul de carbon este eliminat prin plămâni, rinichi şi piele. Acidul carbonic presupune trecerea printr-un proces de oxidare sau de transmutare prin intermediul oxigenului şi, respectiv, al sărurilor minerale. Ambele substanţe menţionate sunt agen|i de formare a acizilor, prin urmare, ele trebuie neutralizate şi evacuate din organism, fiindcă sunt factori care contribuie intens la formarea acidozei.
Surplusul de zahăr (glucoza) constituie un fapt obişnuit pentru societatea modernă. Oamenii consumă în prezent cantităţi enorme de carbohidraţi şi de zaharuri rafinate şi complexe. Din acest motiv, sunt extrem de solicitate pancreasul, care este obligat să producă insulina, şi ficatul şi rinichii, care trudesc pentru a transforma şi evacua cantităţile excedentare. Dacă adăugaţi la aceste excese neplăcerile pe care le generează consumul de proteine şi de grăsimi, veţi începe să înţelegeţi de ce omenirea se confruntă în prezent cu atât de multe probleme legate de sănătate

Pericolul dietelor bogate în proteine

sus sus
Anumite substanţe nu constituie surse .de energie, dar pot fi folosite ca materiale de construcţie. Proteinele, de exemplu, nu sunt substanţe furnizoare de energie, însă sunt utilizate de organism ca materiale de construcţie, factori de imunizare, catalizatori sau agenţi de transport şi aşa mai departe. Tot aşa cum organismul trebuie să transforme un carbohidrat într-un zahăr simplu pentru a putea fi utilizat, la fel şi proteinele, toate proteinele, trebuie să fie mai întâi desfăcute în aminoacizi pentru ca organismul să le poată utiliza ca materie de consum sau în regenerare; în acelaşi mod în care un tâmplar ar folosi două elemente din patru sau două din şase dacă vrea să construiască sau să repare o structură. Cu toate acestea, dacă este necesar, organismul va transforma aminoacizii în glucoza.
Cea mai gravă greşeală pe care o comit unii dintre cei care doresc să slăbească este faptul că ei obligă organismul să ardă proteine pentru a produce combustibil. Dacă organismul este privat de zahăr, el se va orienta spre grăsimile stocate sau va începe să îşi descompună propriile ţesuturi pentru a procura energia de care are nevoie. Acest fapt conduce la degradare musculară, hepatică, pan-creatică şi renală.

în capitolul 4, vom discuta pe larg despre .mitul proteinelor".
Fructele şi legumele crude conţin o formulă mult mai echilibrată de zaharuri simple, aminoacizi şi acizi graşi, lată încă un motiv pentru care eu le numesc "hrana lui Dumnezeu" creată pentru oameni.
Majoritatea îndulcitorilor artificiali sunt asociaţi cu cancerul. Nutrasweet® sau aspartamul sunt două sortimente de zahăr artificial. Aspartamul este o neurotoxină care se descompune în formaldehidă, iar americanii consumă anual 7000 de tone de aspartam.


Este o poveste că zahărul simplu, natural, .hrăneşte" (a se citi "favorizează" apariţia) cancerul. Dimpotrivă. Zaharurile simple fortifică şi transferă energie către celule, ceea ce este obligatoriu în tratarea cu succes a cancerului, deoarece celulele cancerigene nu sunt altceva decât celule normale şi sănătoase care s-au devitalizat şi s-au îmbolnăvit din cauza acidozei. Nu uitaţi, un zahăr simplu (mai ales glucoza) este energia cea mai potrivită pentru hrănirea celulei. Proteinele şi grăsimile nu trebuie niciodată folosite drept combustibil decât dacă este absolut necesar, adică doar dacă absenţa lor ar duce la anomalii în funcţionarea celulelor.

Fructozâ este forma de mono-zaharidă sau zahăr simplu cu cea mai mare încărcătură de energie. în special neuronii (celulele sistemului nervos) atrag moleculele de fructoză. Fructozâ pătrunde în celulă mai ales prin difuziune, şi nu prin intermediul unui agent activ de transport, metodă folosită de glucoza. Difuziunea este un proces care ajută organismul şi celulele să economisească energie.
Orice tip de activitate presupune utilizarea de energie, inclusiv activitatea de transferare a substanţelor nutritive prin pereţii celulari. Majoritatea substanţelor nutritive au nevoie de un ajutor, sau agent de transport, care să le asiste în acţiunea de penetrare a membranei celulare către interiorul celulei. Deoarece ATP (adenozin trifosfat) este o formă de energie stocată la nivel celular, compusul este utilizat în operaţiile de transport activ (transfer asistat al substanţelor nutritive prin pereţii membranei celulare). într-o anumită proporţie, glucoza are nevoie de acţiunea de "hormon de utilizare" a insulinei în cursul acestui transfer activ. Pe de altă parte, fructoza nu are nevoie nici de insulina, nici de ATP, fiind pur şi simplu împinsă sau absorbită prin difuziune în interiorul celulei.

Fructoza este perfectă pentru diabetici, mai ales dacă vor exclude din dietă zaharurile complexe. Zaharurile complexe creează niveluri excesive de glucoza în sânge, care, la rândul său, generează o cerere mai mare de insulina.
Fructele şi legumele crude sunt întotdeauna cele mai bune surse de zaharuri simple. Acesta este unul dintre motivele pentru care organismul se va fortifica şi va extrage mai multă energie din aceste alimente. Alimentele bogate în proteine şi sărace în zaharuri sau alimentele bogate în zaharuri complexe privează organismul de energia vitală, provoacă acidoză şi măresc valorile de zahăr din sânge.
De asemenea, zaharurile simple asistă procesul de alcalinizare tisulară, care este vital pentru regenerarea şi vitalitatea ţesuturilor. După cum afirmam anterior, fructoza este cel mai bogat zahăr din natură în electricitate şi este minunată pentru regenerarea cerebrală şi a sistemului nervos.

Metabolismul caţbohidraţilor
sănătos iară toxine 101
CARBOHIDRAŢI ALIMENTARI Cereale, legume, amidon, zahăr
ÎN CAVITATEA BUCALA
Amilaza salivară (pt/\'a/i\'na) reduce
amidonul preparat până la maltoză şi
dextrină.
ÎN PANCREAS
Amilaza pancreatică (amilopsina)
transformă amidonul în maltoză şi
dextrină.
ÎN INTESTINE Sucraza intestinală transformă sucroza în glucoza şi fructoza. Maltaza intestinală transformă maltoză în glucoza. Lactaza intestinală transformă lactoza în glucoza şi galactoză.

Zaharuri complexe

sus sus
Zaharurile complexe sunt de două tipuri - polizaharide şi dizaharide.
POLIZAHARIDE - Un lanţ sau o serie de legături de monozaharide sau dizaharide. Ele pot consta din câteva legături sau mai multe lanţuri de monozaharide. Prin hidroliză, polizaharidele dau naştere unui număr de peste douăzeci de monozaharide. Polizaharidele cuprind două grupe: amidon şi celuloză.
Produşi secundari proveniţi din digestia şi metabolizarea carbohidraţilor
PRODUŞI NUTRITIVI
Glucoza ■= energie
Fructoză = energie
Galactoză = energie (în copilărie)
Glicogen - grăsimi stocate pentru
consum energetic ulterior
Apă
Acizi graşi - răspuns secundar
Aminoacizi = răspuns secundar

PRODUŞI SECUNDARI TOXICI
Acid piretic
Acid lactic
Dioxid de carbon
ELIMINAREA ACIDOZEI PROVOCATE DE CARBON
. prin produşi oxidaţi de către oxigen
. prin produşi care au stabilit legături Cu diverse săruri minerale pentru a forma compuşi non-acizi
. prin transformarea dioxidului de carbon în bicarbonat
DIZAHARIDE - Zaharuri complexe formate prin legătura dintre două monozaharide. Dizabaridele cuprind trei grupe: maltoză, lactoză, sucroză.
O Maltoză - provine din granulele de malţ (grăunţe şi seminţe germinate); 2 molecule de glucoza
Lactoză - provine din lapte ji produse lactate; 1 moleculă de glucoza şi 1 moleculă de galactoză
Sucroză - rafinată din sfeclă rafinată, trestie de zahăr, zaharuri rafinate sau retransformate, 1 moleculă de glucoza şi 1 moleculă de fructoză.

Dizaharidele sunt transformate în monozaharide (C6H12O6) sau zaharuri simple.
ZAHARURI SIMPLE
Există cinci tipuri de monozaharide sau zaharuri simple.
Q Glucoza - din legume şi vegetale; conţine 6 legături de carbon, denumite hexoze
W Fructoză - din fructe; conţine 6 legături de carbon, denumite hexoze O Galactoză - din lapte (numai la copiii mici); conţine 6 legături de carbon, denumite hexoze
O Riboză (ARN) - din fructe şi legume; conţine 5 legături de carbon,
denumite pentoze O Dezoxiriboză (ADN) - din fructe şi legume; conţine 5 legături de
carbon, denumite pentoze.


Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Dieta nutritie:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai