Anturajul este cel mai eficient mijloc de stimulare nu numai a ii bune, ci si a chefului de a manca si de a bea. Sociabilitatea fiecaruia se manifesta de multe ori in fata unei mese incarcate, care ne bucura doar simturile, dar intristeaza multe dintre organele noastre interne. Si pentru ca nu pot rbi, ele reactioneaza in felul lor. Atentie! Vine Pastele! Vine Craciunul sau oricare alta sarbatoare sau prilej de masa festiva! Ramaneti prieten cu stomacul dumneaastra!
Cuprins:
Enterocolita acută |
sus  |
O butadă medicală cu orientare mult prea tolerantă spune că fiecare bolnav are dreptul la un Paşte şi la un Crăciun. Viaţa cotidiană, şi prin ea alimentaţia cotidiană, cunoaşte intermitent momente festive, prilejuite de anumite aniversări sau sărbători, cu caracter individual sau colectiv. Din punctul de vedere al sărbătorilor religioase, cei mai mulţi dintre noi evoluăm între cele două mari evenimente creştine: Crăciunul şi Pastele. Deşi ele sunt precedate de o perioadă de post, aceste două sărbători pun deseori la grea încercare aparatul digestiv, începând cu stomacul, intestinul subţire şi gros, nefiind însă cruţate nici ficatul, vezicula biliară şi pancreasul. Nu întâmplător, în aceste perioade, la camerele de gardă ale spitalelor se înregistrează cele mai multe cazuri de suferinţe digestive. Să le trecem în revistă pe cele mai frecvente.
Enterocolita acută, asociată deseori şi cu suferinţa stomacului (gastroenterocolita acută), este produsă de anumite bacterii (de obicei şalmonele) transmise pe căi alimentare. Neplăcerea apare mai ales atunci când aceste alimente (mai frecvent fructele crude, legumele bogate în celuloză, laptele, mâncărurile grase) sunt consumate în cantităţi excesive, iar secreţiile digestive sunt insuficiente cantitativ sau calitativ pentru a le digera. In plus, prin consumul excesiv de lichide, chiar secreţiile deja existente sunt diluate, devenind astfel aproape inactive.
Boala se manifestă prin dureri abdominale intermitente, sub formă de crampe, senzaţie de plenitudine gastrică şi diaree.
Formele simple de gastroenterocolite se vindecă prin repaus la pat, aplicaţii calde pe abdomen şi regim alimentar. în prima zi se poate consuma ceai de sunătoare, supă de legume, zeamă de orez. Din a doua zi, se introduc pastele făinoase cu brânză de vaci, iar din a treia zi se trece progresiv la regimul obişnuit, evitând câteva zile laptele şi crudităţile. Cazurile mai grave necesită tratament medicamentos.
Rolul dietei în tratamentul enterocolitei acute (diareei) |
sus |
Dacă boala deja s-a instalat, în prima zi regimul trebuie să fie bogat în lichide, în doze mici şi repetate, cu adaos de sare şi glucoza sau zahăr (2,5%). Regimul este format din ceai de sunătoare, supe de orez sau de zarzavat. Aceste lichide trebuie să compenseze ceea ce se pierde prin diaree şi vărsături. Este necesar să fie evitate sucurile şi fructele citrice, cafeaua şi băuturile calde.
In ziua a doua se introduc în dietă pastele făinoase cu brânză de vaci, orez fiert, cartofi fierţi şi morcovi. Evitaţi mâncărurile grase, fructele cu pieliţă sau cu seminţe, salata verde, ţelina, alunele.
De asemenea, se exclud din alimentaţie: laptele, fasolea uscată, varza şi alte legume cu multă celuloză, sosurile, prăjelile şi alcoolul.
Din a treia zi se revine progresiv la alimentaţia normală, evitând două-trei săptămâni crudităţile şi laptele.
Se poate utiliza, timp de una-două zile, dieta de mere (mere proaspete, date pe râzătoare).
Se mai pot consuma ceaiuri calde (de mentă, de muşeţel) şi apă de orez. în cazul unei diarei mai severe, mai ales la copii, este necesară o rehidratare orală. Pentru aceasta, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă prepararea următorului amestec (care se poate face şi acasă):
■ 1/2 linguriţă de sare de bucătărie
■ 1 linguriţă de bicarbonat de sodiu
■ 1/2 linguriţă de clorura de potasiu
■ 3 linguri de zahăr
Toate acestea se amestecă într-un litru de apă fiartă. Din această soluţie, copilul va bea 50 ml pe oră, iar dacă nu vomită, cantitatea se măreşte la 100 ml pe oră. Administrarea acestei soluţii va compensa, într-o anumită măsură, pierderile de lichide şi săruri minerale prin diaree şi vomă.
Dischinezia biliară
Dischineziile biliare sunt tulburări care apar în evacuarea bilei din vezicula biliară. Ele sunt favorizate de abateri de la regimul alimentar, prin consum exagerat de grăsimi, sosuri, ouă. Se manifestă prin dureri apărute după o masă copioasă, localizate în zona ficatului, asociate cu scaune diareice, greţuri, vărsături.
Este evident faptul că îndeosebi persoanele cu suferinţe biliare trebuie să consume alimente uşor digerabile, neiritante, fără exces de condimente. Vor fi evitate acele alimente care suprasolicită vezicula biliară: prăjelile, grăsimile, ouăle, maioneza, prăjiturile cu ciocolată, alcoolul şi cafeaua. La nevoie, un antispastic de tipul papaverinei sau scobutilului poate ameliora simptomele.
Rolul dietei în dischineziile biliare |
sus |
Pentru stimularea evacuării bilei, se poate face o cură cu un ulei vegetal rafinat (ulei de măsline, de preferat). Dimineaţa, pe nemâncate, bolnavul ia trei linguri de ulei, după care va sta culcat pe partea dreaptă douăzeci de minute. Cura se face două săptămâni într-o lună, timp de trei luni consecutiv.Bolnavul va consuma alimente care stimulează contracţiile veziculei biliare, cum sunt: untul, ouăle moi, smântână, untdelemnul. Sunt relativ bine tolerate, de obicei, laptele şi brânzeturile.
Se vor evita carnea, mai ales cea grasă, şi fructele grase (nucile, migdalele, alunele).
Pancreatita acută
Pancreatitele acute sunt inflamaţii ale pancreasului. Ele sunt boli foarte grave, unele ameninţând chiar viaţa. După litiaza biliară, a doua cauză ca frecvenţă, incriminată în producerea acestei boli, este consumul de alcool, prin efectul său toxic asupra pancreasului. De aceea, atenţie câte pahare ciocniţi Ia mesele festive!
Crizele de pancreatită acută se declanşează, de regulă, în plină sănătate, debutând brusc la obezi, marii gurmanzi, după un exces alimentar şi alcoolic, prin dureri extrem de intense, localizate în partea de sus a abdomenului. Unii bolnavi au mai prezentat asemenea crize şi în trecut, dar de o intensitate mai redusă şi care au fost, de cele mai multe ori, neobservate. Tratamentul bolii este complex şi se realizează numai la spital.
Pancreatita cronică |
sus |
Pancreatitele cronice reprezintă o pierdere progresivă a funcţionalităţii pancreasului, în urma unor episoade repetate de pancreatită acută, de intensitate redusă. Şi în acest caz, consumul de alcool este factorul favorizam major. Practic, orice persoană care consumă zilnic o cantitate chiar redusa de alcool va face, în decurs de cinci-opt ani, pancreatită cronică.
Crizele dureroase, specifice acestei boli, sunt şi ele precipitate de alcool, de prânzurile consistente şi sunt însoţite de balonare, greţuri şi vărsături. în asemenea situaţii este utilă corectarea deficitului de enzime pancreatice, la mese, cu diverse extracte concentrate de pancreas (Trifennent, Festal, Zymogen).
Rolul dietei în pancreatita cronică |
sus |
în perioada de criză, bolnavul trebuie să postească, ingerând numai apă până la dispariţia simptomelor majore. Aportul de lichide este esenţial, deoarece bolnavul pierde o mare cantitate de lichide prin migrarea apei în organism, dintr-un spaţiu într-altul, fără ca pierderile să fie evidenţiate prin eliminări la exterior. După trecerea fazei acute, se recomandă o dietă uşoară (ceai, pâine prăjită, muci-lagii), divizată în cinci prânzuri mici. Raţia de grăsimi va fi diminuată la cel mult 25g/zi sub forma grăsimilor emulsionate, din cauza deficitului de enzime pancreatice.
De asemenea, trebuie evitaţi factorii care stimulează secreţia gastrică şi pancreatică (supraalimentaţie, alimente care conţin cafeina, condimentele, produsele care conţin oţet).
Aportul glucidic trebuie de asemenea redus, evitând toate produsele zaharoase, siropurile, prăjiturile şi oricare alte deserturi. Fructele foarte dulci, ca strugurii, smochinele, curmalele, sunt alimente concentrate, care trebuie evitate un an de la începerea dietei, după care pot fi introduse progresiv.
Laptele poate induce hipoglicemie prin conţinutul său de leucină. Cerealele rafinate, incluzând pâinea albă, macaroanele, orezul, trebuie înlocuite cu produse integrale.
Trebuie evitate, de asemenea, toate băuturile răcoritoare cu conţinut ridicat de zahăr sau înlocuitori, utilizând în locul lor fructe proaspete.
Din cauza asocierii frecvente a pancreatitei cu hipertri-gliceri-demia, privită în ansamblu, dieta trebuie să fie hiperproteică, cu o cantitate moderată de hidraţi de carbon şi hipolipidică.
Toate aceste situaţii neplăcute din punct de vedere digestiv au o cauză comună: excesul alimentar, stropit din abundenţă cu alcool, şi au un remediu comun: cumpătarea. în mod practic, cei mai mulţi dintre pacienţii cu asemenea boli ştiu deja categoriile de alimente pe care organismul lor le agreează, precum şi care sunt acele alimente faţă de care organismul protestează.
Stomacul de sărbătoare nu este o boală în sensul medical al cuvântului. El este doar un termen generic, menit a desemna că şi atunci când îţi este bine... îţi poate fi rău. Şi ce poate fi mai neplăcut decât să vezi bucuria de pe faţa comesenilor, prin contrast cu suferinţa abdominală proprie.
Stă în puterea fiecăruia să aleagă conştient ce şi cât să mănânce, ce şi cât să bea, în aşa fel încât stomacul de sărbătoare să se potrivească cu atmosfera de sărbătoare.
Enterocolita acută
