Durerea
• Disfagia
• Varsatura
• Greata
• Hematemeza
• Melena
• Meteorismul abdominal
• Flatulenta
• Tenesme
• Diareea
• Constipatia
• Anorexia
• Regurgitatia
• Scaderea în greutate
• Eructatia
• Refluxul gastro-esofagian
• Icterul
• Ascita
Durerea:
• a) la nilul cavitatii bucale:
• - poate fi spontana sau provocata de ingestia de alimente (stomatite).
• b) la nilul faringelui:
• - are caracter de constrictie, este localizata retrosternal (perforatia de esofag, esofagita postcaustica);
• - pirozis - senzatie dureroasa localizata retrosternal, cu aspect de arsura exacerbata la ingestia de alcool si lichide fierbinti (reflux gastroesofagian).
• c) la nilul stomacului:
• - frecnt întâlnita în afectiuni gastrice, localizata în epigastru, cu
• iradiere retrosternal sau spre hipocondrul drept sau stâng;
• - variaza ca intensitate;
• - orarul în raport cu masa (precoce sau tardiv);
• - durata: ore, zile, saptamâni;
• - periodicitate: alterneaza perioadele dureroase cu cele de acalmie în
• functie de sezon (primavara, toamna);
• - este accentuata de alcool, alimente, condimente;
• - poate fi calmata în anumite pozitii, cu medicamente, provocare de
• varsatura.
• d) în afectiuni ale intestinului:
• - frecnt întâlnita dar nu obligatoriu;
• - de obicei are caracter de crampa (colici intestinale);
• - apare de obicei spontan;
• - poate fi însotita de meteorism abdominal sau diaree.
• e) la nilul abdomenului:
• - are caractere diferite ("lovitura de pumnal" în perforatia
• unui viscer intraabdominal);
• - localizata în functie de organul afectat;
• - însotita de greata, varsaturi, diaree, constipatie.
• f) în afectiuni ale ficatului, localizata în hipocondrul drept, de intensitate variabila.
• g) în afectiuni ale cailor biliare, localizata în hipocondrul drept, iradiere în spate la baza hemitoracelui drept, spre omoplat, spre umarul drept; variaza ca intensitate.
• h) în afectiuni ale pancreasului este violenta, cu sediu în epigastru, cu iradieri în hipocondrul stâng.
Disfagia:
Se caracterizeaza prin dificultate la deglutitie. Poate fi determinata de:
- disfunctia musculaturii esofagiene sau faringiene (esofagita, paralizie de val palatin),
- stenoze esofagiene benigne sau maligne (în tumorile esofagiene apare initial disfagie pentru alimentele solide, ulterior în stadiile fînale si pentru lichide).
Varsatura:
• frecnta variabila: - sporadice (ulcer gastroduodenal),
- frecnte (gastrita).
• orar: - matinale,
- postprandiale: precoce sau tardi.
• continut:- alimentare,
- bilioase,
- sanghinolente,
- fecaloide
• poate aa multe cauze de ordin fizic sau emotional
• este întâlnita în majoritatea afectiunilor digesti.
Greata:
- precede varsatura sau este de sine statatoare,
- este însotita de paloare, transpiratie, hipersalivatie, tahicardie, rtij,
- este o tulburare neurogetativa produsa prin stimulare vagala.
Hematemeza
• Reprezinta eliminarea de varsatura cu sânge, cu aspect caracteristic de "zat de cafea". Sângele poate fi digerat sau proaspat (în efractia de varice esofagiene).
Melena
Consta în eliminarea de sânge prin scaun caruia îi da un aspect negru, "ca pacura", lucios. Se va diferentia de scaunul închis la culoare al celor care iau preparate de fier, antiacide care contin bismut si carbune medicinal sau dupa ingestia de preparate cu sânge (sângerete), spanac, legume
Meteorismul abdominal
• Este determinat de acumularea unei cantitati mari de gaze si de tulburari în emisia lor.
Flatulenta
• Este prezenta mai ales în colopatiile de fermentatie în care cantitatea de gaze produsa este mai mare si se elimina frecnt pe cale anala.
Tenesme - senzatie imperioasa de defecatie.
Diareea
• Se datoreaza cresterii peristaltismului intestinal. Se caracterizeaza prin eliminarea frecnta de scaune moi, apoase, însotita de colici intestinale. Poate fi: acuta (în boli înfectioase) sau cronica (în afectiuni biliare, endocrine, pancreatice, intestinale).
Constipatia
• Se datoreaza diminuarii tranzitului intestinal. Se caracterizeaza prin rarirea ritmului de eliminare a scaunelor, reducerea volumului si consistentei acestora. Poate fi:
• - primara,
• - secundara (neoplasme rectale sau sigmoidiene, afectiuni neurologice).
Anorexia - consta în lipsa apetitului; poate fi selectiva, numai pentru unele alimente (carne - în cancer gastric) sau totala, pentru orice fel de aliment.
Regurgitatia poate fi cauzata de obstructia esofagului (tumori) sau poate fi rezultatul refluxului continutului gastric. Reprezinta refluxul alimentelor din esofag sau stomac în cavitatea bucala fara efort si neînsotit de greata.
Scaderea în greutate apare de obicei în cancerul gastric sau de colon.
Eructatia - consta în eliminarea gazelor din stomac prin gura ca urmare a cresterii cantitatii de aer din stomac (aerofagie, stenoza pilorica).
Refluxul gastro-esofagian - apare în special postprandial fiind accentuat de ingestia de alimente în cantitate mare, alcool, cafea. Daca apare în somn exista pericolul aspiratiei continutului gastric în caile respiratorii.
Icterul - apare ca urmare a tulburarii meolismului bilirubinei. Se manifesta clinic prin coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor.
Ascita - este urmarea acumularii de lichid în cavitatea peritoneala si se manifesta clinic prin marirea în volum a abdomenului. Se instaleaza progresiv si nu este însotita de durere. Cel mai frecnt este expresia sindromului de hipertensiune portala.
EXAMINARI PARACLINICE
• Examene de laborator
• Examene endoscopice: esofagoscopie, gastroscopie, colonoscopie, recto-sigmoidoscopie
• Examene radiologice
Examene de laborator
Sânge: enzime, proteine, utilizate pentru instigarea disfunctiilor hepatice, pancreatice si a malabsorbtiei intestinale.
Interntii nursing: asistenta medicala va informa pacientul asupra necesitatii tehnicii, modul de efectuare (punctie noasa), repaus alimentar cu 10-l2 ore înainte de teste (fosfataza alcalina, lipaze, colesterol).
Urina: analiza urinei ofera informatii despre functia hepatica si biliara.
Bilirubina si urobilinogenul sunt teste obisnuit efectuate pentru evaluarea functiei hepatice, iar pentru evaluarea pancreasului, amilazurie.
Interntii nursing: explicarea necesitatii efectuarii tehnicii, a modului de recoltare a urinei.
Materii fecale: examen macroscopic, microscopic, chimic; ofera informatii despre functia de digestie si absorbtie a aparatului digestiv.
Interntii nursing: explicarea scopului examinarii; instruirea pacientului referitor la necesitatea respectarii regimului alimentar cu 3 zile înainte si întreruperea tratamentului medicamentos care influenteaza procesele digesti si tranzitul intestinal.
Pentru reactia Adler - alimentatia pacientului va fi lipsita de carne, alimente care contin sânge, fructe, legume rzi, cacao, ciocolata timp de trei zile anterior examinarii.
Secretia gastrica bazala: - se aspira secretie gastrica prin sondaj gastric, pacientul va fi relaxat si izolat de toate sursele senzoriale ce pot stimula secretia gastrica (miros de alimente, prezenta unor alimente, stres psihic, etc) pentru acuratetea testului.
Interntii nursing:
- se informeaza pacientul referitor la necesitatea restrictiei alimentare 12 ore, a ingestiei de lichide si a fumatului 8 ore înaintea testului,
- suprimarea tratamentului cu antiacide, colinergice, anticolinergice, adrenocorticosteroizi cu 24 ore înaintea testului (daca tratamentul trebuie continuat se va mentiona acest lucru pe buletinul de trimitere),
- efectuarea tubajului gastric,
- recoltarea secretiei gastrice si trimiterea probelor la laborator.
Testul de stimulare a acidului gastric:
- consta în masurarea secretiei de acid gastric la o ora dupa administrarea unui stimulent al acidului gastric (ex.pentagastrin - subcutanat); se efectueaza imediat dupa testul secretiei acide gastrice când se constata secretie gastrica insuficienta.
Interntii nursing:
- instruirea pacientului sa nu manânce, sa nu bea, sa nu fumeze cu 12 ore înainte de test,
- informarea pacientului referitor la locul si durata examenului,
- testarea sensibilitatii la pentagastrin,
- suprimarea tratamentului medicamentos.
Analiza lichidului peritoneal:
- include aprecierea aspectului, continutului de eritrocite, leucocite; examen citologic, examen microbiologic; determinarea proteinelor, glucozei, amilazei, fosfatazei alcaline,
- lichidul se recolteaza prin paracenteza abdominala.
Interntii nursing:
- masurarea functiilor vitale din 15' în 15' în timpul procedurii de recoltare,
- observarea unor semne ca: paloare, transpiratie, anxietate si a semnelor si simptomelor specifice socului, hemoragieiTubajul duodenal - consta în recoltarea bilei A, B si C în derea aprecierii proceselor patologice hepato-biliare si a permeabilitatii cailor biliare.
Interntii nursing:
- instruirea pacientului sa nu manânce în dimineata examinarii,
- pregatirea psihica si fizica a pacientului,
- efectuarea sondajului duodenal,
- recoltarea bilei A, B si C,
- notarea cantitatii de bila obtinuta pentru fiecare mostra,
- trimiterea probelor la laborator imediat dupa recoltare.
Biopsia hepatica:
- consta în recoltarea de tesut hepatic pentru examen histologic,
- se efectueaza cu anestezie locala sau generala,
- poate duce la confirmarea diagnosticului de hepatita cronica sau ciroza. Necesita respectarea cu strictete a masurilor de asepsie.
Interntii nursing:
- se informeaza pacientul în ce consta tehnica, de ce este necesara, unde se desfasoara, cât dureaza,
- instruirea pacientului sa nu manânce, sa nu bea cu 4 ore înaintea testului,
- asezarea pacientului în decubit lateral stâng,
- pregatirea materialelor si instrumentelor necesare efectuarii tehnicii,
- dupa tehnica este necesar repaus la pat 12-24 ore timp în care se va observa locul punctiei, monitorizarea functiilor vitale frecnt si cu regularitate. Este importanta supragherea atenta a pacientului pentru a sesiza orice manifestare aparuta (durere, alterarea starii generale, alterarea respiratiei) si care trebuie raportata medicului. Pe perioada repausului pacientul va fi ajutat în satisfacerea nevoilor de igiena personala
Examene endoscopice: esofagoscopie, gastroscopie, colonoscopie, rectoscopie
Examenele endoscopice:
- se efectueaza cu endoscop (esofagoscop, gastrofibroscop, rectoscop, colonoscop),
- permite vizualizarea directa a mucoasei tubului digestiv pentru diagnos-ticarea afectiunilor inflamatorii, ulcerati, tumori, polipi si pentru obtinerea de specimene biopsice.
Interntii nursing:
• pentru esofago-gastroscopie:
- se explica pacientului etapele efectuarii tehnicii, locul unde se efectueaza, durata,
- se anunta sa nu manânce, sa nu fumeze în seara precedenta si în dimineata examenului,
- se artizeaza pacientul ca nu are voie sa manânce si sa bea timp de 6 ore dupa tehnica deoarece anestezia locala a faringelui, determina deglutitie cu dificultate,
- pacientul caruia i s-a prelevat biopsia este atentionat sa nu consume lichide fierbinti,
- se monitorizeaza functiile vitale timp de 12 ore dupa tehnica.
• pentru colonoscopie si rectoscopie:
- explicarea tehnicii,
- cu o zi înainte regim hidric,
- în seara precedenta si înaintea examinarii cu 2-3 ore se efectueaza câte 2 clisme evacuatoare.
Examene radiologice
Radiografia abdominala:
- permite detectarea tumorilor, acumularii de gaze, afectiunilor abdominale,
- nu necesita pregatiri speciale sau îngrijiri posttehnica.
Radiografia cu substanta de contrast:
a) examenul cu sulfat de bariu - permite detectarea stenozelor esofagiene, ulcere, tumori, polipi, dirticuli, hernie hiatala, tulburari ale motilitatii.
Interntii nursing:
- explicarea tehnicii, scopul si locul unde se desfasoara,
- se anunta pacientul sa nu manânce, sa nu fumeze în dimineata examenului,
- cu 1-2 zile înainte va consuma alimente usor digerabile, neflatulente,
- la indicatia medicului în seara precedenta se efectueaza o clisma evacuatoare,
- se conduce pacientul la serviciul de radiologie,
- se prepara suspensia de bariu (150 grame sulfat de bariu se amesteca cu 200-300 ml apa pâna la obtinerea unei paste omogene),
- sulfatul de bariu se administreaza pe cale orala,
- la indicatia medicului pacientul este readus la serviciul de radiologie dupa 2, 8, 24 ore pentru a se urmari sub ecran evacuarea stomacului, umplerea intestinului subtire si a colonului,
- dupa 2 ore de la începutul examinarii pacientul poate mânca.
b) colecistografia - reprezinta radiografierea culei biliare umpluta cu substanta de contrast administrata pe cale orala.
Interntii nursing:
- explicarea tehnicii,
- administrarea cu 1-2 zile înainte a unui regim alimentar usor digerabil, fara alimente cu continut bogat în celuloza si hidrocarbonate concentrate,
- în ziua precedenta la ora 12 se administreaza un prânz alcatuit din oua, smântâna si pâine cu unt sau 50 grame ciocolata,
- testarea tolerantei la Razebil (la ora 16 se administreaza o leta de Razebil care se dizolva pe limba; se supragheaza atent pacientul pentru a observa semnele de hipersensibilitate la iod: roseata, senzatie de arsura, furnicaturi, tahicardie, greturi, ameteli, stare de rau general),
- daca nu apar aceste semne la 20'-30' se administreaza celelalte lete în decurs de 5' (se poate folosi si acid iopanoic),
- se aseaza pacientul în decubit lateral drept timp de 30'-60',
- se conduce pacientul la serviciul de radiologie dupa 14-l6 ore când cula biliara se umple cu substanta de contrast,
- dupa prima examinare radiologica se administreaza prânzul Boyden (doua galbenusuri de ou frecate cu 30 grame zahar sau 50 grame ciocolata) dupa care se efectueaza radiografii în serie la 30', 60' si 90'.
În prezent, colecistografia nu se mai efectueaza.
c) colangiografia - consta în radiografierea cailor biliare (inclusiv colecistul) pline cu substanta de contrast administrata pe cale i.v.
Interntii nursing:
- explicarea tehnicii,
- efectuarea testarii la Pobilan (injectare i.v. a unui ml de substanta si supragherea pacientului pentru a sesiza aparitia semnelor de hipersensibilitate la iod (roseata si edem al fetei, cefalee, dispnee, greata, varsaturi),
- daca nu apar aceste semne se administreaza substanta de contrast i.v. dupa care se efectueaza radiografiile.
d) tomografia computerizata - utilizata pentru diferentierea icterului obstructiv de cel neobstructiv, identificarea abcesului, chisturi, hematoamele, tumorilor si pentru diagnosticul pancreatitei.
Interntii nursing:
- explicarea tehnicii,
- anuntarea pacientului sa nu manânce, sa nu bea dupa miezul noptii înainte de efectuarea testului,
- este rugat sa stea relaxat, sa respire normal,
- la indicatia medicului se administreaza substanta de contrast i.v. si se roaga pacientul sa sesizeze imediat aparitia unor semne ca: greata, varsaturi, cefalee.
e) ecografia abdominala - este o metoda neinvaziva care permite explorarea ficatului, culei biliare, pancreas, splina, rinichi, ca urinara, prostata, uter, anexe, spatiul retroperitoneal.
Interntii nursing:
- explicarea tehnicii,
- anuntarea pacientului sa nu manânce în dimineata examinarii, sa consume lichide mai ales când se doreste examinarea sferei genitale
ALTERAREA ELIMINARII INTESTINALE – CONSTIPATIA
• Factori etilogici
• Factori favorizanti
• Caracteristici
• Obiecti
• Interntii nursing
Este legata de:
- schimbari în stilul de viata,
- imobilitate,
- defecatie dureroasa
FACTORI ETIOLOGICI:
• malnutritia,
• traumatisme rtebrale,
• efecte secundare ale medicamentelor (antiacide, fier, bariu, calciu, anticolinergice, anestezice, narcotice),
• afectiuni endocrine (anorexia nervoasa, obezitate, hipotiroidism),
• ileus,
• durere la defecatie (hemoroizi, afectiuni anale),
• scaderea peristaltismului legat de hipoxie (cardiaca, pulmonara),
• megacolon.
FACTORI FAVORIZANTI:
• imobilitate,
• graviditate,
• stres,
• sedentarism,
• absenta intimitatii,
• alimentatie inadecvata,
• deshidratare,
• utilizarea frecnta a laxatilor,
• frica de durere la defecatie.
CARACTERISTICI:
• scaune dure,
• scaderea zgomotelor ntestinale,
• eliminarea scaunului la 3 - 4 zile,
• senzatie de presiune la nilul rectului,
• durere la defecatie.
OBIECTIVE:
• promovarea unei alimentatii echilibrate si a unui regim de viata care sa faciliteze o functie intestinala adecvata,
• reducerea simptomelor prezente.
INTERVENTII NURSING:
• identificarea factorilor cauzali (stres, sedentarism, spitalizare, abuz de laxati, etc),
• promovarea masurilor corecti:
¨ asigurarea eliminarii regulate (stimularea defecatiei, folosirea bazinetului, asigurarea pozitiei care sa faciliteze eliminarea, asigurarea intimitatii, silirea unui orar de eliminare);
¨ exercitii adecvate (efectuarea regulata de exercitii fizice în special cele menite sa tonifice musculatura abdominala).
• eliminarea sau diminuarea factorilor cauzali:
¨ în cazul efectelor secundare a medicamentelor:
- administrarea de laxati usoare dupa administrarea
orala de sulfat de bariu,
- eliminarea din tratament a antiacidelor care pot duce
la constipatie,
- încurajarea mobilizarii precoce cu ajutor daca este
necesar, pentru a contracara efectele anestezicelor,
- evaluarea eliminarii intestinale în cazul administrarii
de narcotice (morfina, codeina) si informarea
medicului asupra dificultatilor legate de defecare.
¨ în cazul abuzului de laxati:
- aprecierea tipului, cantitatii de laxati utilizate,
- explicarea efectelor abuzului de laxati asupra intestinului
(scaderea peristaltismului si a tonusului muscular), - descurajarea consumului de laxati fara prescriptie
medicala,
- încurajarea utilizarii altor masuri (dieta, ingestie de lichide,
exercitii, silirea unui orar regulat de eliminare),
- daca alte masuri sunt ineficiente se poate administra
temporar laxati usoare.
¨ în cazul stresului:
- tehnici de relaxare.
¨ în cazul ingestiei inadecvate de lichide:
- încurajarea pacientului sa consume o cantitate
corespunzatoare de lichide în functie de necesitatile
organismului.
• educatia pacientului: explicarea legaturii între modul de viata si constipatie.
Interntii nursing legate de imobilitate- evaluarea factorilor cauzali ai imobilitatii (traumatisme, afectiuni acute sau cronice, interntii chirurgicale, etc)
- promovarea masurilor corecti:
¨ alimentatie echilibrata (fructe, cereale, legume); se discuta cu pacientul despre preferintele alimentare si entualele alimente care nu sunt tolerate sau produc alergii,
¨ ingestie adecvata de lichide (2000 ml/zi) în functie de preferinte,
¨ silirea unui orar regulat de eliminare.
- eliminarea factorilor cauzali:
¨ în cazul fecalomului:
- tuseu rectal,
- clisma.
¨ în constipatia sera:
- supozitoare cu glicerina sau alte medicamente prescrise de
medic.
- educatia sanitara
- explicarea interntiilor de prenire a constipatiei (dieta, exercitii)
Interntii nursing legate de durere la defecare: - evaluarea factorilor cauzali (hemoroizi, fisuri anale, abcese anorectale, etc),
- reducerea durerii rectale daca este posibil si instruirea pacientului privind masurile corecti:
¨ cresterea ingestiei de lichide,
¨ cresterea aportului de alimente care contin fibre getale,
¨ exercitii fizice zilnic,
¨ aplicarea blânda a unui lubrifiant la nilul anusului pentru
reducerea durerii,
¨ aplicarea compreselor umede în regiunea anala pentru a
preni uscarea si descuamarea pielii,
¨ bai calde.
- educatia pacientului:
¨ învatarea metodelor de prenire a presiunii rectale care
contribuie la aparitia hemoroizilor,
¨ evitarea sedentarismului,
¨ alimentatie corespunzatoare.
ALTERAREA ELIMINARII INTESTINALE – DIAREE
• Factori etilogici
• Factori favorizanti
• Caracteristici
• Obiecti
• Interntii nursing
Este legata de efectele secundare ale unui proces infectios sau inflamator. FACTORI ETIOLOGICI:
• afectiuni digesti si sindroame de malabsorbtie (gastrite, ulcer, dirticuli, colite ulcerati, intoleranta la lactoza, colon spastic, intestin iriil),
• afectiuni endocrine si meolice (diabet zaharat, boala Addison),
• sindromul Dumping,
• procese infectioase (dizenterie, holera, malarie, febra tifoida),
• cancer,
• uremie,
• tuberculoza,
• interntii chirurgicale pe intestin.
FACTORI FAVORIZANTI:
• stres, anxietate,
• alimente iriile,
• apa infestata,
• cresterea consumului de cofeina,
• chimioterapie,
• efecte secundare ale medicamentelor (antiacide, laxati, antibiotice, preparate cu hormoni tiroidieni).
CARACTERISTICI:
• scaune moi, apoase, volum crescut,
• cresterea frecntei eliminarilor,
• crampe abdominale,
• zgomote intestinale mai intense.
OBIECTIVE:
• eliminarea manifestarilor clinice,
• mentinerea echilibrului hidroelectrolitic,
• ameliorarea iritatiei perianale,
• asigurarea unui aport nutritional adecvat.
• Interntii nursing: evaluarea factorilor cauzali (alimente alergice, dieta corespunzatoare),
• eliminarea sau reducerea factorilor cauzali,
• asigurarea unei diete adecvate:
¨ dieta hidrica 24-48 ore,
¨ treptat se introduc alte alimente în functie de toleranta
digestiva (carne slaba fiarta, brânza de vaci, supa de
legume, fainoase),
¨ dupa 4 - 5 zile alimentatie naturala cu restrictie de lapte,
dulciuri concentrate, grasimi, conser, condimente),
¨ încurajarea ingestiei de lichide (cu continut bogat de sodiu si
potasiu),
¨ evitarea consumului de lichide foarte reci sau fierbinti.
• examen de laborator - coprocultura
• asigurarea igienei personale a pacientului (în special a regiunii perianale)
• suport psihic al pacientului
• asigurarea conditiilor optime de eliminare (bazinet) concomitent cu asigurarea intimitatii
• educatia pacientului:
¨ explicarea interntiilor necesare în cazul unor
viitoare episoade diareice,
¨ explicarea efectelor diareei asupra echilibrului
hidroelectrolitic,
¨ explicarea tehnicilor de reducere a stresului,
¨ explicarea interntiilor de ameliorare a
simptomelor.
