CONSTIPATIA CRONICA Mecanismul defecatiei este discutat in modulul 42. Constipatia cronica este larg raspandita in societatea occidentala, unde aproximativ 10% din populatie isi administreaza regulat laxative. Majoritatea cazurilor de costipatie cronica provin din neglijarea sistematica a impulsurilor aferente, lipsa de initiere a defecatiei si acumularea de mase fecale voluminoase si deshidratate in rect. Aceasta suprimare voluntara a reflexului defecatiei poate aparea in perioada de educatie privind utilizarea toaletei in copilarie sau mai tarziu in viata datorita sentimentului de inadecre sociala, unor imprejurari nepotrivite, lipsei facilitatilor privind toaleta sau datorita unor afectiuni care necesita imobilizare la pat. Constipatia cronica este cu mult mai frecventa la femei, and debutul tipic in adolescenta tardi sau la rsta adultului tanar. Pe masura ce distensia rectului de catre fecale devine cronica, pacientul devine mai putin constient de plenitudinea rectala. Miscarile peristaltice intestinale devin progresiv mai dificile si
hemoroizii sau fisurile anale agraveaza supresia senzatiei
de defecatie. Pentru a evita aceste probleme, pacientii incep sa utilizeze cronic laxativele sau clismele, fara de care defecatia devine imposibila.
TRATAMENT
Medicul face toate eforturile pentru a educa pacientul in ceea ce priveste lantul de evenimente care a condus la
constipatie cronica. De asemenea, face eforturi pentru a modifica obiceiuri care dureaza de ani de zile, iar pacientul trebuie sa inteleaga importanta faptului de a da curs senzatiei de defecatie, mai degraba decat de a o suprima. Este util sa-si faca un obicei din a defeca zilnic, la aceeasi ora. La majoritatea indivizilor, senzatia de defecare apare dimineata, dupa micul dejun. Exercitiile fizice cum ar fi o scurta plimbare, chiar inainte de tentati de defecatie, pot fi utile. Pacientii sunt instruiti sa creasca volumul dietei consumand o cantitate mai mare de
fibre alimentare din alimente cum ar fi legume crude si cereale neprelucrate sau sa utilizeze in mod regulat laxative de volum cum ar fi hemiceluloza, extractul de seminte de in si tarate neprelucrate. Succesul unui astfel de
regim depinde intr-o anumita masura de durata simptomelor. Pacientii rstnici cu constipatie indelungata, care folosesc frecvent
clisma si laxativele, nu raspund in aceeasi masura la aceste metode ca si pacientii tineri, ale caror obiceiuri intestinale sunt mai putin formate. in plus, tonusul muscular scazut, activitatea fizica redusa si cresterea incidentei altor afectiuni, fac mai dificila aceasta problema la grupele de rsta inaintata. Pacientii rstnici imobilizati la pat dezvolta adesea constipatie severa sau chiar fecalom daca nu sunt luate masuri profilactice. Aceasta este labil nu numai pentru pacientii cu antecedente de constipatie, dar si pentru cei care aveau scaune regulate inainte de a fi imobilizati la pat. Administrarea regulata de laxative osmotice sau de volum si purgative usoare este necesara pana cand sunt reluate activitatea fizica si
dieta normala. Debutul formarii fecalomului la pacientii imobilizati la pat este indicat de o senzatie de distensie rectala, de defecatie imperioasa sau tenesme. Ocazional, fecalomul conduce la obstructie cronica partiala cu dilatatie si cresterea continutului lichidian proximal de sediul sau; astfel, poate sa apara "diaree paradoxala\", pe masura ce continutul lichidian depaseste obstacolul. Aceasta situatie fi agrata daca se administreaza medicamente antidiareice, deoarece
constipatia subiacenta fi accentuata. Manevra adecta consta in golirea manuala a rectului sau administrarea de clisme usoare, daca fecalomul nu poate fi atins cu degetul.
