mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiuni intestinale inflamatorii
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Afectiuni intestinale inflamatorii
» Colita ulceroasa

Colita ulceroasa







DEFINITIE Boala inflamatorie intestinala (BII) este un termen general utilizat pentru desemnarea unui grup de boli inflamatorii cronice, de cauza necunoscuta, ale tractului gastrointestinal. Deoarece nu exista manifestari patognomonice sau teste diagnostice specifice, aceste boli raman, intr-un sens strict al cuvantului, diagnostice de excludere. Totusi, manifestarile lor sunt suficient de caracteristice pentru a permite un diagnostic de acuratete in majoritatea cazurilor. Boala inflamatorie intestinala cronica poate fi divizata in doua grupuri majore, colita ulceroasa cronica nespecifica si boala Crohn. Descrierea originala abolii, realizata in 1932 de Crohn, Ginzberg si Oppenheimer, a localizat aceasta afectiune la segmentele ileonului. Totusi, acelasi proces poate afecta mucoasa bucala, esofagul, stomacul si duodenul, ca si jejunul sau ileonul. Boala Crohn a intestinului subtire mai este cunoscuta si sub denumirea de enterita regionala. Un aspect inflamator similar poate aparea si la nivelul colonului, fie izolat, fie in asociatie cu afectarea intestinului subtire. in majoritatea cazurilor, aceasta forma de colita poate fi diferentiata clinic si anatomopatologic de colita ulceroasa, purtand si denumirea de boala Crohn a colonului. Colita granulomatoasa este un termen inadecvat, deoarece numai o parte din cazuri prezinta granuloame. Din punct de vedere clinic, aceste boli sunt caracterizate de afectarea inflamatorie recurenta a segmentelor intestinale, cu manifestari clinice variate, determinand frecvent o elutie cronica, impredictibila.


EPIDEMIOLOGIE Caracteristicile epidemiologice si etiologice ale bolii Crohn si colitei ulceroase se suprapun intr-o oarecare masura si r fi discutate, de aceea, impreuna. Aceste afectiuni sunt mult mai frecvente la albi decat la negri si asiatici, avand o incidenta crescuta (de trei pana la sase ori) la evrei fata de alte natii. Sunt afectate in mod egal ambele sexe.
Incidenta si prevalenta celor doua boli difera putin, majoritatea studiilor aratand ca mai frecventa este colita ulceroasa. in Statele Unite si Europa de Vest, colita ulceroasa (incluzand si proctita ulceroasa) are o incidenta de 6-8 cazuri la 100.000 locuitori si o prevalenta estimata de 70-l50 de cazuri la 100.000 locuitori. Incidenta estimata a bolii Crohn (colonica si a intestinului subtire) este de aproximativ 2 cazuri la 100.000 locuitori, iar prevalenta estimata este de 20-40 cazuri la 100.000 locuitori. Multi considera ca incidenta bolii Crohn (in special a celei colonice) este in crestere. in Europa de Vest si America de Nord, prevalenta bolii Crohn a crescut de 5 ori mai rapid decat cea a colitei ulceroase.
Desi varful de incidenta al ambelor boli a fost raportat intre 15 si 35 de ani, ele au fost observate in toate decadele de varsta. S-a raportat o incidenta familiala crescuta, estimativ 2-5% din persoanele cu boala Crohn sau colita ulceroasa avand una sau mai multe rude de sange afectate. Totusi, nu exista o specificitate pentru o anumita forma de BII in cadrul unei anumite familii. Acest tip de agregare familiala a cazurilor poate pleda atat pentru influenta unor factori genetici, cat si pentru cea a unor factori de mediu comuni ( mai jos) in patogenia acestor boli. S-a sugerat ca pentru aceste boli exista probabil o baza ereditara, peste care se suprapune o componenta de mediu puternica.
ETIOLOGIE SI PATOGENIE Desi cauzele colitei ulceroase si ale bolii Crohn raman necunoscute, anumite caracteristici ale acestor boli au sugerat diferiti factori care
ar putea fi implicati: factori genetici, infectiosi, imunologici si psihologici.
Bolile inflamatorii digestive sunt mult mai frecvente la albi, apar cu frecventa crescuta la evrei si prezinta anumite caracteristici familiale. Acestea sugereaza posibilitatea existentei unei predispozitii genetice pentru aceste boli. Incidenta crescuta a bolii Crohn la gemenii monozigoti constituie argumente puternice in faarea unei componente genetice. Studiile privind identificarea unor markeri genetici care ar putea avea valoare la indivizii susceptibili (de exemplu, antigene de histocompati-bilitate) nu au condus la determinarea nici unui marker.
Natura inflamatorie cronica a acestor afectiuni a determinat un studiu aprofundat pentru depistarea unei cauze infectioase. in ciuda numeroaselor incercari de identificare a unor agenti bacterieni, fungici sau virali cunoscuti, pana acum nu a fost izolat nici unul. Rapoartele preliminare despre izolarea unor variante transmisibile de Pseudomonas sau a unor agenti cu efecte citopatice necesita sa fie inca confirmate. Asa cum se discuta mai jos, multi agenti infectiosi pot produce colita sau ileita acuta; totusi, nu exista argumente ca acesti agenti ar fi implicati in bolile inflamatorii cronice intestinale.
Teoria conform careia ar putea fi implicat un mecanism imunologic se bazeaza pe faptul ca manifestarile extraintes-tinale care pot insoti aceste boli (de ex. artrita, pericolangita) pot reprezenta fenomene autoimune si ca agentii terapeutici de tipul glucocorticoizilor, azatioprinei si ciclosporinei isi pot exercita actiunea prin intermediul mecanismelor imunosu-presive. Pacientii cu boli inflamatorii intestinale prezinta anticorpi orientati impotriva celulelor colonice, antigenelor bacteriene de tipul Escherichia coli, lipopolizaharidelor si proteinelor straine de tipul proteinelor laptelui de vaca. in general, prezenta si titrurile acestor anticorpi nu se coreleaza cu activitatea bolii. Probabil ca aceste antigene permit accesul la celulele imunocompetente, secundar lezarii epiteliului. in plus, BII a fost descrisa in asociatie cu agamaglobulinemia, ca si cu deficitul de IgA, procand controverse in ceea ce priveste rolul anticorpilor umorali. De asemenea, pentru explicarea manifestarilor extraintestinale ale BII au fost implicate si complexele imune. Desi exista exemple clare de leziuni tisulare produse de complexe imune, studii care au utilizat tehnici specifice de detectare nu au demonstrat o crestere a frecventei complexelor imune la pacientii cu BII.
Anomaliile imunitatii mediate celular asociate cu BII cuprind anergie cutanata, un raspuns redus la variati stimuli mitogeni si reducerea numarului de limfocite T periferice. Deoarece multe din aceste modificari pot sa dispara in perioadele de remisiune ale bolii, probabil ca ele reprezinta fenomene secundare. La nivelul mucoasei pacientilor cu BII au fost descrise multe anomalii asociate ale imunitatii mediate celular. Acestea includ un numar crescut de celule cu IgG la nivelul mucoasei, precum si modificari in subseturile de celule T, sugerand o stimulare antigenica. Activarea celulelor imune de la nivelul mucoasei conduce la o exprimare complexa de citokine, care pot contribui la raspunsul inflamator al mucoasei, in plus, la nivelul mucoasei pacientilor cu BII este crescut si nivelul altor mediatori noncitokinici de tipul prostaglandinelor si tromboxanului, stimuland suplimentar raspunsul inflamator. Informatii noi privind intelegerea patogeniei BII au fost furnizate recent de diferite modele animale de BII, incluzand un model transgenic de sobolan cu BII care exprima HLA B27 uman si un soarece cu deficit de interleukina 2 si o forma de colita cronica spontana la tamarin*. Totusi, nici una din modificarile imunologice nu s-a dovedit specifica pentru colita ulceroasa sau boala Crohn.
De asemenea, s-a pus accent pe trasaturile psihologice la pacientii cu boala inflamatorie intestinala. in aceste boli, debutul in urma unui stres psihologic major, cum ar fi pierderea unui membru de familie, este des intalnit. S-a sugerat faptul ca pacientii cu BII au o personalitate caracteristica, ceea ce ii face susceptibili la stresuri emotionale crescute. Argumentele in faarea rolului direct al unor factori emotionali in etiologia bolilor inflamatorii intestinale sunt inconsistente, dar exista putine indoieli ca o boala cronica de cauza necunoscuta care afecteaza indivizi in prima perioada a vietii lor determina furie, anxietate si un anumit grad de depresie. Acesti factori constituie indiscuil factori importanti in elutia bolii si in raspunsul la tratament.

ANATOMIE PATOLOGICA
in colita ulceroasa este prezenta o reactie inflamatorie care afecteaza in principal mucoasa colonului. Macroscopic, colonul apare ulcerat, hipere-mic si, de regula, hemoragie (ura 286-l). O caracteristica remarcabila a inflamatiei este faptul ca este continua si uniforma, fara intercalarea unor arii de mucoasa normala. De obicei este afectat si rectul (95% din cazuri), inflamatia extinzandu-se proximal intr-o maniera continua, dar pe distanta variabila. Atunci cand colonul este interesat in intregime, ileonul terminal poate fi, de asemenea, implicat insa doar pe o lungime de cativa centimetri, afectare numita "ileita in contracurent\", ce nu conduce niciodata la ingrosarile si ingustarile caracteristice bolii Crohn. Celulele superficiale ale mucoasei si epiteliul criptelor sunt implicate intr-o reactie inflamatorie cu infiltrare neutrofilica (ura 286-2A). Aceasta progreseaza spre lezarea epiteliului cu pierderea a numeroase celule epiteliale, avand ca rezultat formarea de ulceratii multiple. Infiltrarea criptelor cu neutrofile conduce la formarea unor abcese mici ale criptelor, caracteristice (dar nu specifice) si la eventuala distructie a criptelor. Poate apare, de asemenea, o pierdere de epiteliu la nivelul criptelor, ca si o pierdere de celule caliciforme (producatoare de mucus) si edem submucos. Prin repetarea ciclurilor inflamatorii apare o usoara fibroza submucoasa. Activitatea regenerativa este evidentiata de criptele cu epiteliu neregulat si bifurcatie bazala. Este important de subliniat faptul ca, spre deosebire de boala Crohn, nu sunt afectate, de regula, si tunicile mai profunde decat submucoasa. in colita ulceroasa severa, asa cum se observa in megacolonul toxic, peretele intestinal poate deveni extrem de subtire si cu mucoasa denudata, iar inflamatia se poate extinde la seroasa, determinand dilatatie si perforatie consecutiva.
Inflamatia recurenta poate conduce la aspecte caracteristice de cronicitate. Fibroza si retractia longitudinala determina scurtarea colonului. Pierderea haustratiilor determina deci aspect radiologie neted, de "teava\" al colonului. Insulele de mucoasa regenerata, inconjurate de arii de mucoasa ulcerata si denudata, determina un aspect de "polipi\" ce patrund in lumenul colonului. Totusi, acestia au o natura inflamatorie si nu una neoplazica, fiind denumiti, de aceea, pseudopolipi (ura 286-2B).In colita ulceroasa cu elutie prelungita, epiteliul mucoasei poate prezenta modificari displazice. Modificarile de tipul atipiilor nucleare si celulare se presupune ca reprezinta modificari cu caracter de premalignitate care apar dupa elutii prelungite ale colitei ulceroase. Displazia marcata, evidentiata la biopsiile de colon ale pacientilor cu colita ulceroasa veche, este asociata cu un risc crescut de coexistenta a unui carcinom de colon localizat in alt segment al colonului si poate influenta decizia efectuarii unei colectomii.


Boala Crohn, spre deosebire de colita ulceroasa, este caracterizata printr-o inflamatie cronica care afecteaza toate tunicile peretelui intestinal, precum si mezenterul si ganglionii limfatici regionali. Indiferent daca este afectat colonul sau intestinul subtire, modificarile anatomopatologice de baza sunt aceleasi.
Modificarile anatomopatologice cele mai precoce in boala Crohn sunt putin descrise, deoarece interventia chirurgicala nu se efectueaza, de electie, in faza precoce a bolii. La laparotomie, ileonul terminal apare hiperemiat si infiltrat, cu tumefierea si hiperemia mezenterului si a ganglionilor limfatici regionali. in acest stadiu precoce, peretele intestinal, desi edematiat, este de regula suplu. in timp ce un numar de pacienti cu acest lou initial va dezlta ulterior enterita regionala, o proportie semnificativa va prezenta o remisiune completa. Aceasta forma acuta de ileita va prezenta, indubiil, cauze diverse. intr-adevar, s-a demonstrat ca un numar semnificativ de pacienti cu acest lou de debut sunt infectati cu Yersinia enterocolitica, un microorganism capabil sa produca o ileita inflamatorie acuta, autolimitata.
Pe masura ce boala progreseaza, aspectul macroscopic devine caracteristic. Intestinul apare foarte ingrosat si tare, cu lumenul ingustat (ura 286-3). Aceasta stenoza caracteristica poate aparea in orice regiune a intestinului si poate fi asociata cu grade variate de obstructie intestinala. Mezenterul apare ingrosat, grasos si se extinde deseori la nivelul suprafetei seroasei intestinale sub forma unor proiectii digitiforme. Aspectul mucoasei este variabil, depinzand de severitatea si stadiul bolii, dar, spre deosebire de colita ulceroasa, aspectul mucoasei poate fi relativ normal. in cazurile mult mai avansate, mucoasa are un aspect nodular, "in pietre de pavaj\". Acest aspect rezulta din ingrosarea si ulceratiile mucoasei, avand de regula o distributie liniara de-a lungul axului longitudinal al intestinului subtire, la baza pliurilor mucoasei. Ulceratiile pot penetra in submucoasa si musculara si pot conflua, formand canale intramurale, care se manifesta sub forma de fistule si fisuri.
Exista si alte modificari morfologice care diferentiaza boala Crohn de colita ulceroasa. in boala Crohn, afectarea este, de regula, discontinua; diferitele segmente intestinale afectate sunt separate intre ele prin "zone omise\" de intestin aparent normal. in aproximativ 50% din cazurile de boala Crohn a colonului, rectul este crutat. O neta diferenta este afectarea continua a mucoasei si in toate cazurile a rectului, in colica ulceroasa. in plus, in boala Crohn, procesul inflamator trans-mural, care afecteaza seroasa si mezenterul, determina si formarea de fistule si abcese. in urma inflamatiei seroasei, ansele intestinale adiacente pot adera printr-o reactie peritoneala fibroasa, formand o masa palpabila, localizata cel mai frecvent in fosa iliaca dreapta. Pot aparea fistule intre ansele intestinale aderente, colon si alte organe adiacente, cum ar fi ca urinara sau vaginul. Traiectele fistuloase se pot intinde la piele sau se pot termina ca fistule oarbe in peritoneu sau spatiul retroperitoneal, fiind inconjurate de anse aderente de intestin subtire si de tesut inflamator. in colita ulceroasa nu se observa formare de fistule.

Din punct de vedere microscopic, prezenta granuloamelor joaca un rol important in diferentierea bolii Crohn de alte forme de boala inflamatorie intestinala, acestea nefiind prezente in colita ulceroasa. Granuloamele pot fi evidentiate prin biopsii rectale sau colonoscopice ( ura 286-2D). Daca sunt prezente, evidentierea granuloamelor este foarte utila pentru silirea diagnosticului, insa caracteristica principala a bolii este inflamatia cronica a tuturor tunicilor peretelui intestinal.In majoritatea statisticilor privind distributia bolii Crohn, aproximativ 30% afecteaza numai intestinul subtire (de obicei ileonul terminal), 30% afecteaza numai colonul si 40% afecteaza segmentul ileocolic, in special ileonul si colonul drept. La un numar mic de pacienti (in special copii si adolescenti), pot fi prezente ulceratii difuze si extensive ale jejunului si ileonului.
Desi deseori exista suficiente semne care sa permita diferentierea intre colita ulceroasa si boala Crohn (elul 286-l), aceasta diferentiere nu este posibila totusi in 10-20% din cazuri.


MANIFESTARI CLINICE

COLITA ULCEROASA Simptomele principale ale colitei ulceroase sunt diareea hemoragica si durerea abdominala, asociind frecvent, in cazurile mai severe, febra si scadere ponderala. In cazurile usoare de boala pot aparea unul sau doua scaune neformate pe zi continand putin sange, fara manifestari sistemice. in schimb, pacientul cu boala severa poate prezenta scaune neformate frecvente, continand sange si puroi, acuzand crampe severe si prezentand simptome si semne de deshidratare, anemie, febra si scadere ponderala, in cazul unei afectari predominant rectale, constipatia apare mai frecvent decat diareea, iar tenesmele pot constitui acuza principala. Ocazional, simptomele intestinale pot fi mascate de febra, scadere ponderala sau alte manifestari extracolonice ale bolii ( mai jos).
Semnele fizice ale colitei ulceroase sunt de obicei nespecifice; poate fi prezenta o distensie abdominala sau o sensibilitate de-a lungul colonului. in cazurile usoare, examenul fizic general va fi normal. Manifestarile extracolonice includ artrita, modificari cutanate sau semne de afectare hepatica. Febra, tahicardia si hipotensiunea posturala sunt, de regula, asociate cazurilor mai grave. Examenele de laborator sunt adesea nespecifice si reflecta de regula gradul si severitatea hemoragiei si infla-matiei. Poate fi prezenta anemia, care reflecta o afectiune cronica, dar si un deficit de fier secundar pierderii cronice de sange. La pacientul cu boala severa, febril, se observa frecvent o leucocitoza cu devierea la stanga a formulei leuco-citare, precum si o viteza de sedimentare a hematiilor crescuta. Anomaliile electrolitice, in special hipopotasemia, reflecta gradul diareei. Hipoalbuminemia apare frecvent in forma severa, fiind de regula secundara pierderii intraluminale de proteine prin mucoasa ulcerata. Un nivel crescut al fosfatazei alcaline poate indica asocierea unei afectari hepatobiliare ( mai jos).
Elutia clinica a colitei ulceroase este variabila. Majoritatea bolnavilor sufera o recadere in anul care urmeaza primului atac, reflectand natura recurenta a bolii. Pot exista totusi si perioade prelungite de remisiune, cu simptome minime. in general, severitatea simptomelor reflecta extinderea afectarii colonului si intensitatea inflamatiei. Exista, pe de o parte, pacienti care prezinta o afectare limitata a rectului (proctita ulcerativa) sau a rectului si sigmoidului (proctosigmoidita ulcerativa). Boala este de regula usoara, cu manifestari sistemice sau extracolonice minime, cu toate ca tratamentul proctitei ulceroase poate fi ocazional dificil, prezentand sangerare rectala si tenesme. Simptomele majore sunt sangerarea rectala si tenesmele. Majoritatea acestor pacienti, in special cei cu afectare rectala izolata, nu r dezlta o forma severa. La restul pacientilor, boala se poate extinde proximal, afectand o arie variabila de intestin. Este posibil ca 85% din pacientii cu colita ulceroasa sa prezinte o simptomatologie usoara sau moderata de natura intermitenta, care poate fi tratata ambulator. La aproximativ 15% din pacienti, boala prezinta o elutie fulminanta, afecteaza intregul colon si se manifesta prin diaree hemoragica severa si semne si simptome sistemice. Acesti pacienti prezinta riscul dezltarii unei dilatatii si perforatii toxice a colonului (descrise mai jos) si reprezinta o urgenta medicala.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor