Tratamentul chirurgical Desi conduita terapeutica pentru calculii biliari silentiosi este inca controrsata, riscul dezvoltarii unor simptome sau complicatii care sa necesite interntie chirurgicala este foarte redus (1-2% pe an) in cazul celor mai multi pacienti asimptomatici. Astfel, o recomandare pentru colecistectomie profilactica la un pacient cu
litiaza culara ar trebui probabil sa se bazeze pe analiza a trei factori: (1) prezenta simptomelor suficient de frecnte sau de sere pentru a perturba modul de viata al pacientului, (2) prezenta unei complicatii anterioare datorate litiazei biliare, respectiv prezenta in antecedente a unei colecistite acute, pancreatite, fistulizarii calculului biliar etc. sau (3) prezenta unei afectiuni preexistente care sa predispuna pacientul la un risc crescut al complicatiilor biliare (de exemplu, cula biliara calcificata sau de portelan, coleste-roloza, adenomiomatoza si/sau un episod anterior de colecistita acuta indiferent de statusul simptomatic curent). Pacientii cu calculi biliari foarte mari (mai mari de 2 cm in diametru) si cei care au dezvoltat calculi pe un
colecist malformat congenital pot fi, de asemenea, candidatii unei colecistectomii profilactice. Desi la persoanele sub 50 de ani, varsta este un factor ingrijorator pentru pacientii litiazici asimptomatici, in prezent, sunt putini cei care mai recomanda colecistectomia de rutina la toti pacientii tineri cu litiaza asimptomatica. Colecistectomia laparoscopica este un procedeu cu abord minimal in derea indepartarii colecistului si a calculilor de la acest nil. Datorita perioadei scurte de spitalizare, dar si a pretului scazut si a unei rate a mortalitatii mai mica de 1%, aceasta reprezinta procedura de electie in cazul celor mai multi pacienti care necesita colecistectomie electiva; numai la 4%-5% dintre pacienti, chirurgii sunt obligati sa transforme aceasta interntie intr-o colecistectomie deschisa.
Din cateva studii ce au cuprins peste 4000 pacienti ce au fost supusi colecistectomiei laparoscopice reies urmatoarele caracteristic: (1) 4% din pacienti au dezvoltat complicatii; (2) conrsia catre laparatomie apare in procent de 5%; (3) rata mortalitatii este remarcabil scazuta (respectiv 70%) se inregistreaza la pacientii cu calculi de dimensiuni mici (< 5mm), radiotransparenti, mobili, care plutesc liber. Probabil, mai putin de 10% dintre pacientii cu litiaza biliara simptomatica sunt candidatii unui astfel de tratament. Totusi, in afara de posibilitatea frustranta a recurentelor (30-50% pe o perioada de urmarire de 3-l2 ani), exista, de asemenea, un alt factor reprezentat de utilizarea unui medicament costisitor pe o perioada de timp nedefinita. Avantajele si succesul colecistectomiei laparoscopice au redus rolul dizolvarii calculilor la pacientii care refuza interntia chirurgicala sau nu sunt candidati pentru colecistectomia electiva. UDCA are rol in tratamentul pacientilor cu calculi recurenti dupa colecistectomie.
Calculii biliari pot fi fragmentati prin unde de soc extra-corporale, generate prin folosirea unor dispoziti electro-hidraulice, piezoceramice sau electromagnetice. Desi litotritia prin unde de soc combinata cu terapia litolitica medicamentoasa este un tratament sigur si eficient la pacienti atent selectionati cu litiaza biliara, acest procedeu este rar utilizat pentru cateva moti: (1) aparitia colecistectomiei laparoscopice ca procedeu ales pentru colelitiaza simptomatica si/sau colecistita cronica, (2) recurenta calculilor biliari, la 10-l5% din pacienti in doi ani dupa litotripsia combinata cu terapia litolitica medicamentoasa si (3) costul considerabil in conditiile administrarii UDCA sau UDCA+CDCA pe o perioada nedefinita.
