Calculii biliari sunt, de obicei, simptomatici, datorita unui proces inflamator sau prin
obstructia consecutiva migrarii acestora in canalul cistic sau in calea biliara principala (CBP). Cel mai specific si caracteristic simptom al litiazei biliare este colica biliara. Obstructia canalului cistic sau a caii biliare principale (CBP) de catre un calcul produce cresterea presiunii intraluminale, cu distensia colecistului, care nu poate fi ameliorata prin contractii biliare repetitive. Suferinta viscerala rezultata este, in mod caracteristic, resimtita ca o senzatie dureroasa sau ca o presiune severa si constanta in epigastru sau in hipocondrul drept, cu iradiere frecventa in aria interscapulara, in umarul sau omoplatul drept.
Colica biliara are un debut destul de brusc si poate persista cu intensitate crescuta timp de 1-4 ore, diminuand treptat sau rapid. Un episod colicativ biliar este uneori urmat de o usoara senzatie dureroasa reziduala sau de o sensibilitate in hipocondrul drept, care poate persista timp de 24 de ore sau mai mult. Greata si
varsaturile insotesc frecvent episoadele de colica biliara, iar cresterea usoara a bilirubinei serice - inferioara valorii de 85,5 [imol/1 (5 mg/dl) - este intalnita la 25% dintre pacienti. Persistenta unui nivel ridicat al bili-rubinemiei sugereaza prezenta calculilor in calea biliara principala. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare presupun, de obicei, o complicatie preexistenta, precum colecistita, pancreatita, sau colangita. Acuze de tipul unei senzatii de plenitudine in epigastru, dispepsiei, eructatiei sau flatulentei, in special consecutiv unei mese bogate in grasimi, nu trebuie confundate cu colica biliara. Astfel de simptome sunt in mod frecvent descrise de pacientii cu
litiaza biliara, dar nu sunt specifice calculilor biliari. Colica biliara poate fi precipitat de consumul unei mese bogate in grasimi, de un consum
alimentar exagerat urmat de o perioada indelungata de post sau de consumul unei mese normale.
Istoria naturala
Litiaza biliara descoperita la un pacient asimptomatic sau la un pacient ale carui simptome nu se pot atribui colelitiazei este o problema clinica frecventa. Istoria naturala a calculilor culari "silentiosi\" sau asimptomatici a fost mult dezbatuta. Contrar rapoartelor anterioare, un studiu efectuat mai ales la pacientii de sex masculin cu calculi culari asimptomatici sugereaza faptul ca riscul cumulativ pentru dezltarea simptomelor sau complicatiilor care sa necesite interventie chirurgicala este relativ mic - 10% la 5 ani, 15% la 10 ani si 18% la 15 ani. La pacientii ramasi asimptomatici timp de 15 ani s-a constatat ca este foarte improbabila dezltarea ulterioara a simptomelor, iar cei mai multi pacienti care au dezltat complicatii ale litiazei culare au prezentat anterior simptome de avertizare. Concluzii similare se aplica in cazul diabeticilor cu litiaza biliara asimptomatica. Analiza concluziilor a sugerat faptul ca (1) riscul cumulativ al mortalitatii datorate litazei biliare in cursul conduitei de asteptare este redus si (2) colecistectomia profilactica nu are rezultate garantate.
Complicatii care sa necesite colecistectomia par a fi mult mai frecvente la pacientii cu
litiaza biliara care au dezltat simptome colicative de tip biliar. Pacientii la care se depisteaza litiaza biliara la o varsta mai tanara au o predispozitie mult mai crescuta pentru dezltarea simptomelor colelitiazei, fata de pacientii care au peste 60 de ani in momentul diagnosticului initial. Pacientii cu
diabet zaharat care prezinta concomitent calculi la nivelul culei biliare pot fi intr-un fel mai susceptibili la complicatiile septice, dar magnitudinea riscului complicatiilor biliare septice la pacientii diabetici nu este complet definita. in afara de aceasta, pacientii cu litiaza asimptomatica, dar fara vizualizarea culei biliare la CGO, par a avea o tendinta crescuta pentru dezltarea simptomatologiei si complicatiilor.
