Boala cardiovasculara aterosclerotica are multiple etiologii si implica o varietate de factori de risc. Factorii de risc care pot fi influentati includ fumatul,
hipertensiunea arteriala, hiperlipidemia, intoleranta la glucoza,
obezitatea si sedentarismul. Cresterea colesterolului plasmatic, in special a fractiunii legate de lipoproteinele cu densitate scazuta (LDL- colesterol), este un factor major de risc, care poate fi cel putin partial modificat prin interntie directa. The National Choles-terol Education Program (NCEP- Programul national de educare privind colesterolul) a identificat un risc scazut la o concentratie a colesterolului seric total de sub 5.2 mmol/1 (200 mg/dl), un risc moderat de la 5.2 la 6.2 mmol/1 (200-239 mg/dl), un risc crescut la peste 6.2 mmol/1 (240 mg/dl). Hipertrigliceridemia si nilurile scazute ale colesterolului legat de lipoproteinele cu densitate inalta (HDL-colesterol) sunt, de asemenea, factori de risc. Tratamentul dietetic de baza pentru pacientul cu cresteri ale LDL-colesterolului presupune reducerea aportului de grasimi totale si de grasimi saturate la sub 30% si respectiv 10% din
caloriile totale. Sursele de grasimi saturate sunt grasimile animale (carnea grasa, pielea de pasare,
grasimea din unt) si unele grasimi getale (ulei de cocos, unt de cacao, ulei de palmier). Colesterolul, gasit numai in alimentele de origine animala, nu este un determinant atat de important pentru colesterolul plasmatic cat sunt de importante grasimile saturate. Cu toate acestea, aportul de colesterol in
dieta ar trebui sa fie sub 300 mg/zi. La pacientii al caror colesterol seric nu raspunde acestei etape a adaptarii dietei, a doua etapa recomandata de NCEP, care implica o mai mare restrictie a aportului de colesterol si grasimi saturate, ar trebui prescrisa (elul 77-3).
Obezitatea este si ea un factor de risc pentru boala cardiovasculara ( si modulul 75). Pentru fiecare kilogram in exces la greutatea corporala, sinteza endogena de colesterol este crescuta
cu 20mg/zi, astfel incat, cu un exces ponderal de 10 kg, 200 mg de colesterol suplimenar intra in rezerva zilnica pe care organismul trebuie sa o caolizeze, excrete sau sa o stocheze. De asemenea, obezitatea este asociata cu hipertrigliceridemie, cu scaderea HDL-colesterolului, cu productia crescuta de LDL din lipoproteine cu densitate foare scazuta (VLDL) si cu cresterea sintezei hepatice a VLDL. Rezistenta la insulina, asociata cu obezitatea si hiperinsulinemia secundara, se amelioreaza chiar la scaderi ponderale modeste (de 5 pana lalO kg).
La unii pacienti, restrictia dietetica a grasimilor totale scade HDL-colesterolul si creste concentratia serica a trigliceridelor. Scaderea HDL-colesterolului este un motiv de ingrijorare, mai ales atunci cand nilul bazai este scazut [
