mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Nutritia
» Tratament obezitate

Tratament obezitate







Tratamentul obezitatii trebuie realizat cu o intelegere clara a realitatilor acestei probleme si a rezultatului lui. in primul rand, obezitatea este o afectiune cronica, a carei prevalenta este in crestere. in al doilea rand, etiologia este de obicei necunoscuta, facand ca vindecarea sa fie putin probabila, iar scopurile terapeutice sa fie paleati. in al treilea rand, atat obezitatea, cat si adipozitatea viscerala crescuta maresc riscul de boala, chiar daca greutatea totala si adipozitatea organismului nu sunt crescute foarte mult. in al patrulea rand, obezitatea este o situatie stigmatizanta, in care subiectul supraponderal este frecnt incriminat ca fiind responsabil pentru aceasta situatie. in al cincilea rand, tratamentul obezitatii prin medicatie are amprenta negativa a "haloului amfetaminei\". Introducerea amfetaminelor in tratamentul obezitatii, cu mai mult de 50 ani in urma, a fost repede urmata de un consum exagerat al acestora, ceea ce a dus la un renume prost pentru folosirea medicamentelor de acest tip. Diferitele medicamente ale acestei clase, numite beta-fenetilamine, actioneaza prin dirse mecanisme. Amfetamina elibereaza norepinefrina si dopamina, pe cand alte droguri din aceeasi clasa afecteaza meolismul serotoninei, al norepinefrinei sau al ambelor, fara a influenta meolismul dopaminei. in al saselea rand, recidivismul, adica renirea la exces ponderal, este comun in obezitate. in al saptelea rand, medicamentele si alte tratamente pentru obezitate nu actioneaza decat atunci cand sunt folosite constant, cand medicamentele care suprima apetitul sunt folosite discontinuu, pacientii recastiga in greutate, conform conceptului care spune ca medicamentele nu vindeca obezitatea, ci doar ii imbunatateste simptomatologia.


Alegerea tratamentelor se poate realiza pe baza IMC, care este folosit pentru evaluarea riscului asociat cu obezitatea si cu distributia centrala a grasimii (. 75-7). Factorii care complica obezitatea sunt: varsta, sexul, afectiuni comorbide, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiunea si hiperlipidemia; un istoric familial de hipertensiune, diabet zaharat sau boala coronariana. La indivizii tineri, sub 40 ani, in special la barbatii care au acesti factori de risc sau un istoric familial pozitiv, tratamentul trebuie sa se faca cat mai repede.
Modificarea comportamentului Principiile modificarii comportamentului furnizeaza suportul pentru cele mai multe programe de scadere in greutate. Principiile de baza sunt cele ale conditionarii operante si ale restructurarii cogniti. Comportamentul alimentar este analizat la nilul antecedentelor sale, al actului alimentatiei si consecintelor acestuia, rugand pacientul sa-si inregistreze si sa-si monitorizeze aceste activitati. Cadrul in care se realizeaza alimentatia, alimentatia in sine si folosirea de recompense menite sa schimbe comportamentul gresit sunt toate monitorizate. Sunt facute incercari de schimbare a gandirii negati cu una pozitiva, cum ar fi: "Tocmai am mancat aceasta prajitura, sunt o persoana rea\" in "Tocmai am mancat aceasta prajitura si acum trebuie sa fac efort fizic\", sau de abordare a altor cai poziti pentru a rezolva problema. Trasaturile modificarii comportamentului cu o valoare dodita la persoanele care au succes in mentinerea scaderii in greutate pe o perioada mai mare de timp includ: 1. monitorizare continua a comportamentului legat de alimentatie, 2. adaptarea la o dieta saraca in lipide si 3. cresterea gradului de activitate fizica.
Dieta Este posibil ca o crestere a aportului de lipide sa se asocieze cu un risc crescut de dezvoltare a obezitatii la pacientii cu susceptibilitate genetica, iar persoanele prudente trebuie sa adopte o dieta saraca in lipide; intrebarea este cat de saraca in lipide sa fie aceasta dieta? Extrapolarea datelor experimentale sugereaza ca o dieta cu mai putin de 25 procente lipide este un deziderat rezonabil.
Pentru oricine are o dieta in derea scaderii in greutate, atat cantitatea alimentelor ingerate, cat si evitarea cantitatilor excesi de alimente bogate in lipide sunt in aceeasi masura importante. Mesele tip bufet sau expres sunt cel mai usor de realizat, daca se reduce sau se elimina consumul de bauturi alcoolice, in special atunci cand alcoolul tinde sa scada abilitatea mentinerii controlului dietei. Cresterea frecntei meselor reprezinta, de asemenea, o tactica terapeutica utila. Indivizii care mananca de dimineata au un risc mai mic de dezvoltare a obezitatii decat indivizii care nu mananca micul dejun. Ingestia de mese mici si frecnte, cu continut relativ mare de carbohidrati si fibre reprezinta o cale de scadere a aportului de lipide si ofera o senzatie continua de satietate gastrointestinala.


Exercitiul fizic Nu este util ca prima alegere a strategiei de slabire, dar este crucial in mentinerea scaderii ponderale. Figura 75-8 ilustreaza efectul exercitiului fizic asociat unei diete adecvate; in cadrul unui grup de pacienti care au terminat un program initial de 8 saptamani, cei care au continuat cu exercitiul fizic si-au mentinut deficitul ponderal, pe cand cei care nu au facut acest lucru au recastigat in greutate. Aceasta demonstreaza clar importanta unei activitati fizice pentru mentinerea controlului greutatii corporale.
Folosirea medicamentelor in tratamentul obezitatii Medicamentele care scad apetitul pot fi utile, dar trebuie rezervate celor care au un IMC peste 30 kg/m2 sau peste 27 kg/m2 daca sunt prezente situatii morbide asociate cu obezitatea. Optiunile pentru tratamentul farmacologic al obezitatii includ cateva medicamente care diminua apetitul. Medicamentele din elul 75-7 cresc norepinefrina extraneuronala, prin cresterea eliberarii ei (benzfetamina, fendimetrazina, fenfer-mina, mazindol si dietilpropinion) sau prin blocarea cuplarii acesteia ca urmare a inhibarii receptorilor oij-adrenergici (fenilpropanolamina) sau prin eliberarea de serotonina si blocarea cuplarii acesteia de receptori (fenfluramina).
Datele din primele 34 saptamani pana in saptamana 210 pronite dintr-un studiu placebo rsus combinatie de fenfluramina si fentermina sunt aratate in ura 75-9. Pacientii carora li s-a administrat combinatia de medicamente au scazut cu peste 15 procente din greutatea lor initiala si au mentinut aceasta scadere in primul an al studiului. Cei care au fost initial cu medicatie placebo si la sfarsitul a 34 saptamani li s-a administrat combinatie de medicamente au avut, de asemenea, o scadere in greutate. La anumiti pacienti, greutatea nu a scazut, indicand faptul ca acestia nu raspund la terapie.
Folosirea combinatiei fenfluramina-fentermina se asociaza cu dezvoltarea bolilor valvulare cardiace, iar fenfluramina, singura sau in combinatie cu alti agenti anorexigeni poate determina hipertensiune pulmonara. Posibilitatea neuroto-xicitatii nu este exclusa. In consecinta, singura recomandare justificabila medical a medicamentelor anorexigene este la pacientul cu obezitate marcata si la care se asociaza dirse alte afectiuni, cum ar fi boala cardiaca ischemica, diabetul zaharat, hipertensiunea si/sau hiperlipidemia. Pacientul trebuie pus in tema cu riscurile si beneficiile reale; el trebuie monitorizat regulat prin examinare fizica si, atunci cand e cazul, prin ecocardiografie.
Interntia chirurgicala Pentru pacientii cu un IMC peste 35 kg/m2 care au risc crescut de diabet sau istoric familial de infarct miocardic precoce si pentru pacientii fara aceste probleme, dar cu un IMC peste 40 kg/m2, abordarea chirurgicala a tractului gastrointestinal poate fi utila. S-au realizat dirse interntii chirurgicale (. 75-l0). Datele care a dirsele proceduri sugereaza ca cea mai mare scadere ponderala pe termen lung apare in cadrul operatiei de by-pass gastric, in care un mic buzunaras format din portiunea superioara a stomacului este atasat printr-o anastomoza in Roux in Y de jejun. Mortalitatea din cursul operatiei este cuprinsa intre 0,1 si 0,5 procente. Recastigul ponderal si alte probleme sunt minime in cadrul acestei interntii si in cadrul suturii rticale a stomacului, care sunt cele doua proceduri recomandate.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor