Testele pentru raspunsul IgE includ metode in vo si in tro, dar aceste teste se pot face numai cu un numar limitat de medicamente, incluzand penicilinele si cefalosporinele, unele peptide si medicamente cu structura proteica (insulina si seruri xenogenice) si unele substante utilizate pentru
anestezia generala. Testarea in vo este realizata prin teste prick (scarificare) si/sau teste intradermice. Un raspuns eritem-papula mai mare de 2x2 mm decat cel observat la o proba de control cu ser fiziologic care apare in 20 min. este considerat reprezentativ pentru degranularea IgE mediata a mastocitelor, cu conditia ca: 1) pacientul sa nu aiba dermografism; 2) medicamentul sa nu degranuleze nespecific mastocitele; 3) concentratia medicamentului sa nu fie suficient de mare pentru a fi iritanta; 4) solventul ("the buffer\") sa nu produca raspuns de tip eritem-papula.
Testele cutanate cu determinanti majori si minori ai penicilinelor si cefalosporinelor s-au dovedit utile pentru identificarea pacientilor cu risc de a dezvolta reactii anafilactice la aceste medicamente. Totusi, testele cutanate in sine au un mic risc de anafilaxie. Testele cutanate negative nu exclud reactitatea mediata de IgE si riscul de anafilaxie ca raspuns la administrarea de
penicilina la pacientii cu teste cutanate negative este de circa 1%; aproximativ doua treimi din pacientii cu un test cutanat pozitiv si antecedente de reactii adverse la penicilina prezinta un raspuns
alergic la reexpunere. Testele cutanate pot fi negative la pacientii alergici care primesc antihistaminice sau la cel la care
alergia este la determinanti ce nu sunt prezenti in reactivul de testare. Desi mai putin bine studiate, tehnici similare pot identifica pacientii care sunt sensibili la medicamente proteice si la agenti ca galamina si succinilcolina. Majoritatea celorlalte medicamente sunt molecule mici si testarea cutanata la ele nu este edificatoare.
Testarea in tro pentru IgE poate fi facuta prin evaluarea capacitatii serului de a se lega de antigen si de a lega apoi
anticorpi radiomarcati de IgE (test RAST) sau prin evaluarea capacitatii medicamentului de a provoca eliberare histaminica din bazofile de la indizii sensibili la medicament. Testul RAST este sensibil si specific, dar nu e disponibil pentru cele mai multe medicamente; chiar in cazul penicilinei, este disponibil numai pentru determinantii majori.De asemenea, eliberarea de histamina din bazofile este o tehnica de cercetare ce nu e general disponibila.
Nu exista teste sigure si disponibile pe scara larga pentru testarea sensibilitatii la AINS, la agentii care degranuleaza direct mastocitele sau la medicamente ce provoaca manifestari prin activarea complementului mediata de complexe imune. Desi este posibila investigarea pentru absenta anticorpilor IgA, utilitatea acestei manevre in prevenirea anafilaxiei asociate transfuziilor la indizi deficitari in IgA nu a fost edentiata.
