mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale
Index » Afectiuni neurologice » Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale
» Tulburari asociate ce apar in traumatismele craniene severe

Tulburari asociate ce apar in traumatismele craniene severe







Leziunile extracraniene trebuie cautate de la inceput, deoarece exista posibilitatea sa fie uitate daca nu sunt observate initial. in mod particular leziunile asociate ale coloanei, oaselor lungi si cele abdominale pot produce probleme tardive de tratament. Totusi, complicatiile medicale secundare domina perioada intermediara a terapiei intensive a pacientilor cu traumatisme ale capului.
Lichidele si electrolitii La peste jumatate din pacientii a caror stare de coma persista timp de 24 ore dupa traumatismul capului se produc tulburari ale echilibrului electrolitic si lichidian. Frecvent, acestea sunt o consecinta a terapiei, dar reactiile meolice la traumatismele capului sunt similare cu cele produse de traumatisme cu alta localizare si sunt importante pentru silirea tratamentului. Diabetul insipid trebuie suspectat daca debitul urinar creste si densitatea specifica a urinei este scazuta. inlocuirea pierderilor hidrice este suficienta in cazurile usoare, dar vasopresina poate fi necesara. Trebuie evitata cresterea osmolaritatii serice peste aproximativ 320 mosmol/1, datorita scaderii asociate a debitului cardiac. Secretia de aldosteron si de hormon antidiuretic (vasopresina sau ADH) ca reactie la stres farizeaza retentia de sodiu si respectiv de apa. Cea din urma predomina de obicei, inducand o usoara hiponatremie hiperlemica la pacientii netratati, dar este mascata de administrarea concomitenta de agenti osmotici. Hiponatremia severa este rezultatul secretiei excesive de ADH, care poate aparea in PIC crescuta, fracturile de baza de craniu si dupa ventilatia mecanica prelungita.



Complicatii respiratorii Unii pacienti cu traumatisme ale capului au o hipoxie instalata acut dupa traumatism, fara infiltrate pulmonare evidente. Pneumonia de aspiratie reprezinta un mare risc; leziunile pulmonare datorate continutului gastric aspirat, infectia si atelectazia se pot asocia, producand sindromul de detresa respiratorie a adultului (SDRA) si un sunt arteriovenos sever. Unele date sugereaza faptul ca administrarea agentilor care captusesc mucoasa gastrica, cum ar fi sucralfatul, este asociata cu mai putine pneumonii de aspiratie ativ cu administrarea agentilor profilactici conventionali pentru sangerarea gastrica. SDRA poate aparea de asemenea datorita coagulopatiei intravasculare diseminate, embolismului grasos sau, rareori, edemului pulmonar "neurogen\" ( mai jos). Tratamentul este similar cu cel din SDRA de alte cauze, cu ventilatie cu presiune pozitiva la sfarsitul expirului (pozitive end-expiratory pressure - PEEP) pentru a permite scaderea concentratiei de oxigen inspirat si pentru a impiedica producerea ulterioara a atelectaziilor. Efectul PPSE asupra PIC este complex, dar PEEP nu trebuie evitata daca este necesara pentru oxigenare.
Atelectazia este frecventa la toti pacientii cu reactivitate slaba si este tratata cu fizioterapie respiratorie si prin ventilare cu un lum curent adecvat. Embolismul pulmonar este o amenintare majora pentru pacientii imobilizati la pat, si comprimarea pneumatica intermitenta a gambelor sau administrarea de doze mici de heparina subcutanat pot constitui un tratament profilactic util. Cea din urma nu predispune la sangerare intracerebrala sau gastrointestinala. Detectarea timpurie a trombozelor venelor profunde ale membrelor inferioare si tratamentul agresiv previn ocluzionarea venei cave inferioare si pot impiedica producerea emboliilor tardive.
Embolismul grasos Pacientii cu traumatisme severe ale oaselor lungi sunt expusi la embolismul grasos cerebral diseminat. Aceasta complicatie este intalnita mai putin frecvent decat inainte, probabil datorita inlocuirii mai bune a lichidelor pierdute. In cazurile tipice, traumatismul capului este o componenta minora a traumatismului global; la putini pacienti traumatismul cranian sever mascheaza sindromul. La mai multe zile dupa producerea fracturilor osoase, apar starea de agitatie, delirul sau somnolenta, eluand progresiv spre coma in cazurile severe, crize epileptice, edem cerebral generalizat si/sau hipoxie. Aproximativ jumatate dintre pacienti au hemoragii punctiforme retiniene si conjunctivale sau grasime vizibila in vasele retiniene. La unii pacienti, apare un rash petesial in plicile axilare anterioare si in fosele supraclaviculare, infiltrate pulmonare interstitiale difuze la radiografia toracica, grasime in urina si/sau insuficienta renala. Scaderea severa a concentratiei de oxigen arterial este frecvent datorata leziunilor pulmonare diseminate larg (SDRA). Embolismul grasos cerebral produce purpura cerebrala, in special in substanta alba, datorita ocluziilor capilare prin fragmente de grasime. Exista do asupra faptului ca pacientii la care complicatiile sunt depistate si tratate devreme au un prognostic mai bun. S-a demonstrat ca dozele masive de glucocorticoizi si folosirea ventilatiei cu presiune pozitiva cu presiuni mari la sfarsitul expirului pot fi utile. Administrarea de heparina sau de alcool intravenos nu mai este recomandata.
Hemoragia gastrointestinala La majoritatea pacientilor cu traumatisme severe ale capului se produc eroziuni gastrice, dar numai cativa au hemoragii semnificative clinic. Sangerarea gastrointestinala apare de obicei in primele zile pana la o saptamana dupa tratament. Spre deosebire de pacientii in stare de soc sau cu ulceratie de stres, pacientii cu traumatisme ale capului au deseori o aciditate gastrica crescuta. Efectul sinergie al glucocorticoizilor in producerea hemoragiilor de tract superior a fost pus sub semnul intrebarii, dar incidenta perforatiilor viscerale, in special la nivelul cecului, este ridicata. Tratamentul profilactic cu agenti care captusesc mucoasa gastrica, asa cum s-a discutat mai sus, cu blocanti H-2 sau cu administare frecventa de antiacide pentru a mentine pH-ul gastric ridicat dupa toate probabilitatile reduce hemoragia gastrica in alte stari de stres si este folosit frecvent in traumatismele capului.


Tulburari cardiovasculare Traumatismele acute ale capului pot produce apnee tranzitorie si stop cardiac. In absenta leziunilor cerebrale severe, de obicei pacientul se resileste dupa stopul cardiac. Ulterior, o descarcare simpatica sau o crestere a PIC pot produce hipertensiune sistemica, cu clasica bradicardie asociata (reactia Cushing) ori, aproape la fel de frecvent, cu tahicardie. Aritmiile cardiace sunt frecvente, cele mai noile fiind bradicardia sinusala, tahicardiile supraven-triculare, ritmul nodal si blocurile cardiace. Inversarea undei T si modificarile segmentului ST pot simula ischemia subendo-cardica.
Edemul pulmonar neurogen este o forma de SDRA in care alveolele se umplu cu lichid, similar cu ceea ce se intampla in insuficienta cardiaca congestiva, dar presiunea in ventriculul stang la sfarsitul diastolei (masurata prin presiunea capilara pulmonara blocata) este normala. O extravazare din vasele pulmonare se poate produce cand are loc o deplasare brusca a lumului intravascular din circulatia sistemica in circulatia pulmonara, asa cum apare tranzitor in cresterile bruste ale PIC, sau poate exista o influenta neurogena directa a functiei hipotalamice asupra retelei microvasculare pulmonare. Odata ce reteaua vasculara pulmonara a fost lezata, extravazarea din capilarele alveolare poate continua in ciuda faptului ca presiunea vasculara a revenit la normal. Rezultatul este edemul pulmonar cu presiune venoasa centrala si presiune capilara pulmonara blocata normale dupa leziunea initiala.
Complicatii hematologice Un mare numar de pacienti au o usoara coagulopatie, iar 5 pana la 10% au grade variate de coagulare intravasculara diseminata, un indicator de prognostic prost. Poate exista o corelatie intre severitatea traumatismului si nivelul crescut de produsi de degradare ai fibrinei in sange. O cauza de coagulopatie este presupusa a fi eliberarea de cantitati mari de tromboplastina din creierul lezat in circulatia sistemica.
PROGNOSTIC Studiile extinse ale grupului lui Jennet in Glasgow si ale Traumatic Coma Data Bank au furnizat date asupra prognosticului in traumatismele severe ale capului (elul 374-l). Reactiile verbale, deschiderea ochilor si cel mai bun raspuns motor sunt indicatori importanti pentru prognosticul farabil. 85% dintre pacientii cu scorul total de 3 sau 4 pe scara Glasgow de evaluare a comei mor in 24 ore dupa producerea traumatismului. Totusi, un numar de pacienti cu un prognostic initial nefarabil, incluzand absenta reflexului fotomotor, supravietuiesc, sugerand ca tratamentul agresiv este justificat practic la toti pacientii. Pacientii cu varsta sub aproximativ 20 de ani, indeosebi copin, pot prezenta recuperari remarcabile dupa ce au prezentat semne neurologice de gravitate. intr-un studiu pe un lot larg de pacienti cu leziuni severe ale capului, 55% dintre copii au avut rezultate bune la 1 an, in atie cu 21% in cazul adultilor. Presiunea intracraniana crescuta, varsta inaintata si semnele de compresiune asupra cisternelor si deplasarea liniei mediane la scanarea TC, toate au semnificatia unui prognostic nefarabil.
Potentialele ecate au de asemenea o valoare prognostica in traumatismele capului similara cu folosirea lor in leziunile cerebrale ischemice-hipoxice, iar acuratetea lor probabil ca depaseste observatiile pur clinice. Potentialele ecate somato-senzitive sunt cele mai utile, absenta bilaterala a potentialelor corticale (cu mai multe potentiale caudale prezente) inrautatind prognosticul, decesul sau starea vegetativa inregistrandu-se la 85 pana la 95% dintre pacienti. Anticiparea unei elutii care sa aiba ca rezultat o buna functionalitate in prezenta unor rezultate normale sau usor alterate este mai putin sigura.




Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor