mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Bolile esofagului
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Bolile esofagului
» Spasmul esofagian difuz si tulburari motorii inrudite

Spasmul esofagian difuz si tulburari motorii inrudite







Spasmul esofagian difuz este o tulburare a motilitatii musculaturii netede esofagiene caracterizata prin contractii spontane multiple si prin contractii induse de deglutitie, care au un debut simultan. Contractiile pot fi de mare amplitudine, de lunga durata si recurente. Diferite variante prezinta unele din aceste caracteristici, dar niciodata pe toate.
Fiziopatologie Patogeneza diferitelor anomalii ale peristal-ticii din spasmul esofagian difuz nu este cunoscuta. Studiile histopatologice au evidentiat degenerari neuronale in placi, localizate mai mult la nivelul prelungirilor neuronilor decat la nivelul corpului neuronal, asa cum se observa in acalazie.
Contractiile esofagiene cu caracter peristaltic, dar de amplitudine inalta constituie o afectiune (uneori denumita esofagul "spargator de nuci\") care este diagnosticata prin manometrie si este datorata unei activitati excitatorii crescute. Substantele colinergice provoaca contractii de mare amplitudine. Contractiile simultane indica pierderea functiei nervilor inhibitori; acestea apar frecvent ca o afectiune primitiva sau in asociatie cu o varietate de boli, precum si cu stresul emotional si imbatranirea. Colagenozele vasculare, neuropatia diabetica, esofagita de reflux sau de iradiere, obstructia esofagiana si medicamentele anticolinergice pot determina contractii simultane. Relatia dintre esofagita de reflux si tulburarile de motilitate este controversata. Manifestari asociate de spasm esofagian difuz si acalazie apar in acalazia viguroasa. Variantele sindromului sunt mult mai frecvente in practica medicala decat spasmul esofagian difuz clasic.


Manifestari clinice Pacientul simptomatic cu spasm esofagian difuz sau una din variantele sale se prezinta pentru durere toracica, disfagie sau ambele. Durerea toracica este mai marcata in special la pacientii cu contractii esofagiene de amplitudine mare si durata lunga. Durerea toracica apare, de regula, in repaus, dar poate fi produsa si de deglutitie sau de stresul emotional. Durerea este retrosternala; poate iradia in spate, spre partile toracice laterale, in ambele brate sau la nivelul mandibulei si poate avea o durata cuprinsa intre cateva secunde si mai multe minute. Poate fi acuta si severa, mimand durerea din ischemia miocardica. Disfagia pentru lichide si solide poate aparea insotita sau nu de durerea toracica si este corelata, in mod particular, cu contractiile debutate simultan.
Spasmul esofagian difuz trebuie diferentiat de alte cauze de durere toracica, in particular de cardiopatia ischemica cu angina atipica. Deseori se efectueaza o investigatie cardiaca amanuntita inainte de luarea in considerare in mod serios a unei etiologii esofagiene. Prezenta unei disfagii asociate cu durere trebuie sa indice esofagul ca sediu al afectiunii. Simpto-mele spasmului esofagian trebuie diferentiate cu atentie de cele ale esofagitei de reflux; pot coexista ambele afectiuni.
Diagnostic La administrarea de bariu se observa ca peristaltica secventiala normala de sub arcul aortic este inlocuita de contractii simultane necoordonate, care dau senzatia de serpuire sau de ondulatii multiple ale peretelui, saculatii si pseudodiverticuli- "esofagul in tirbuson\" - ( ura 283-l). Ocazional, o contractie esofagiana poate oblitera lumenul, bariul fiind impins in ambele directii. Sfincterul esofagian inferior se deschide normal.


Manometria evidentiaza contractiile prelungite, de mare amplitudine si repetitive caracteristice, cu debut simultan, in partea inferioara a esofagului ( ura 283-3). Numai una sau doua din aceste aspecte sunt prezente in diferitele variante ale spasmului esofagian difuz. Deoarece tulburarile pot fi episodice, manometria poate fi normala in momentul investigatiei; de aceea se utilizeaza diferite metode de provocare a spasmului esofagian difuz. inghitirea unor produse reci determina durere toracica, dar nu produce spasm la studiile manometrice. Bolusurile solide si agentii farmacologici, in special edrofoniul, induc atat durere toracica, cat si tulburari ale motilitatii. Totusi, exista o slaba corelatie intre inducerea durerii si tulburarile de motilitate. Ergonovina poate determina modificari motorii, dar poate produce si un spasm coronarian nefiind, de aceea, indicata. in concluzie, utilitatea testelor farmacologice este limitata.

TRATAMENT
Anticolinergicele au, de regula, o valoare limitata. Agentii care relaxeaza musculatura neteda, ca nitroglicerina administrata sublingual (0,3-0,6 mg), sau agentii cu actiune de lunga durata cum sunt izosorbid dinitratul (10-30 mg oral inainte de mese) si nifedipinul (10-20 mg inainte de mese) sunt utili. Formele sublinguale pot fi folosite. Linistirea bolnalui si tranchilizantele sunt utile in ameliorarea anxietatii pacientului.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor