Fitoterapia este o ramura a stiintei medicale si a terapeuticii. Omul, de mii de ani. a folosit puterea unor te pentru vindecarea bolilor. Se cunosc astazi circa 4000 te medicinale care sunt folosite fie intregi, fie parti din ta ca : frunze, flori sau radacini. in extracte, decocturi, infuzii, pulberi. impotri durerii, a infectiilor, anemiilor, a lipsei de vitamine, in boli de stomac, de inima, de plamani, de piele, chiar si contra cancerului.
De asemenea, din te se prepara o serie de meili-camente ca : digitala, strofantina, penicilina, morfina, hipotansivele, unele vitamine.
Forma cea mai accesibila de folosire a telor medicinale o constituie ceaiurile, minunatele
ceaiuri pe care ic dam copiilor nostri contra colicilor, pentru somn, pentru ca sa urineze mai bine, ca sa aiba scaun sau invers, ca sa le oprim diareea.
&a enumeram cate te medicinale si utilitatea lor la copii ; -
Frunzele si fructele uscate de
afine sunt bune in
diaree la copin mai mari. Castanul comestibil, frunzele si scoarta, calmeaza tusea
si bronsita cronica.
Din cicoare se face
cafea surogat, buna eu lapte. Cimbrisorul in infuzie este bun in
tusea magareasca si astm, este calmant, diuretic, antidispeptic si omoara
viermii intestinali.
Coada-soricelului,-sub forma de infuzie mareste pofta de mancare si combate urticaria. Scoarta de crusin este laxati.
Extractul din radacina de feriga omoara viermii (numai cu indicatia medicala si numai pudra din farmacii). Frunzele de
frasin sunt laxative si diuretice. Petalele de mac de camp calmeaza tusea, dar nu se dau copiilor mici.
Musetelul sau romanita calmeaza crampele, ajuta mistuirea, este dezinfectant bun pentru ochi, gura, piele. Din
nalba marc (frunze, radacini, flori) se fac ceaiuri si siropuri de tuse.
Odoleanul (lcriana sau ,,iarba pisicilor\") calmeaza nervozitatea, combate insomniile.
Papadia (infuzie sau deeoct de frunze si radacini) este buna in bolile hepatice si de stomac.
Patlagina este indicata in bronsite (infuzie, de frunze sau sirop gata preparat la farmacie). Podbalul (frunze) este bun contra astmului. Roinita (melisa) este buna la copii in
colici intestinale, in colite cronice.
Ruscuta (spinui galben) este utila in tahicardii si epilepsie.
Salcia {rachita alba) scoarta, pulbere, infuzie sau deeoct este calmanta, antifebrila, antireumatica. Infuzia de scai nat este buna in tusea convulsi. Sunatoarea, ceai din ta uscata, este buna in dis-kinezii biliare (ajuta eliminarea bilei), in boli de sto-,mac. Din flori cu ulci vegetal, poporul face ,,untul de pojai-nita\" bun la arsuri si taieturi.
Floarea de tei buna in bronsite, calmant sau pentru somn, pentru transpiratie, in gripa si raceli. Toporasii (rizomi si radacini) utili in catarul cailor respiratorii.
Traista-ciobanului in hemoragii si dureri de burta. Trei-frati-patati, ca ceai expectorant si diuretic. Urzica da un ceai diuretic si antibrositic, ca infuzie este buna in dizenterie., reumatism, diabet, boli de piele.
Mai este nevoie sa convingem ? Concentratiile, modul de preparare (decoct sau infuzie), cantitatile, modul de administrare riaza mult la fiecare fel de ceai si medicul da indicatiile necesare.
