Angina pectorala insila are un cadru imprecis delimitat. Posibilitatile de evolutie sunt riate; se poate ajunge imediat, curand, tarziu sau foarte tarziu la infarct miocardic. in unele cazuri este vorba de fapt de mici infarcte miocardice. Denumirile acestui cadru au fost diverse: preinfarctul miocardic (A. Moga), sindromul iminentei de infarct (B. Theodorescu), sindrom coronarian intermediar etc. in literatura moderna se foloseste frecvent termenul de angina pectorala insila, pentru deosebirea acestei stari de angina pectorala sila, in care crizele apar si dispar constant in aceleasi conditii, and caracterele clasice pe parcursul unor perioade indelungate. Angina pectorala sila poate deveni, pe parcurs insila. Este insa posibil ca angina pectorala insila, infarctul miocardic si chiar moartea subita sa fie prima manifestare clinica a cardiopatiei ischemice.
Cadrul anginei pectorale insile cuprinde:
a. Prima criza de angina pectorala din istoricul bolii individului (angina pectorala initiala). Aceasta este uneori expresia unui mic infarct; deseori, angina pectorala initiala este urmata la interle scurte (ore, zile, saptamani) de infarctul miocardic franc uneori grav.
b. Angina pectorala progresi (asa-zisul sindrom din ce in ce "), in care crizele de angina pectorala, pana atunci clasice, devin din ce in ce mai frecvente, din ce in ce mai lungi, din ce in ce mai rezistente la nitroglicerina, aparand si in repaus.
c Angina pectorala de decubit (asociata uneori cu insuficienta ventriculara stanga).In angina pectorala insila durata crizelor de angina pectorala poate atinge 30\' si chiar mai mult. Pot fi prezente fenomene generale (anxietate, transpiratii). Electrocardiograma poate evidentia subdenivelarea ori supradenivelarea segmentului ST (leziune subendocardica ori subepicardica), modificari ale undei T de tip ischemic, precum si tulburari de ritm. Lipseste unda Q, de necroza. Enzimele serice (transaminaza GO, creatinfosfokinaza, mioglobinemia) sunt nemodificate sau cresc putin (datorita cresterii permeabilitatii membranelor celulare in teritoriile ischemiate timp indelungat). Uneori angina pectorala insila este intretinuta de factori definiti (hipertensiune arteriala, aritmii, hipertiroidism, insuficienta cardiaca, anemii, intricari vertebro- sau bilio-coronariene etc), a caror corectare poate readuce angina pectorala in forma sa sila.
O forma particulara de angina pectorala care apartine mai mult formei insile este angina Prinzmetal (riant angina"). in aceasta crizele de angina pectorala apar in repaus, deseori in aceeasi perioada a zilei. Ele se insotesc, in mod caracteristic, de supradenivelarea segmentului ST (si nu de subdenivelarea acestuia, cum se intampla in angina pectorala obisnuita), si, uneori, de extrasistole ventriculare. Exista do ca substratul sau este reprezentat de spasmul arterelor coronare. Deseori angina Prinzmetal este urmata, la un interl de timp riabil, de infarct miocardic /40 s.a./.