mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


Regimuri si cure alimentare
Index » Dieta nutritie » Regimuri si cure alimentare
» Socul zaharului rafinat si speta umana

Socul zaharului rafinat si speta umana






A sustine ca zaharul si in speta cel rafinai, industrial, de care dorim a ne ocupa in randurile ce urmeaza - este amar, insemneaza a sustine un evident paradox, asadar o parere contrara opiniei generale, a aderului unanim recunoscut, din moment ce se stie ca acesta nu numai ca nu este amar, ci, dimpotri, chiar simbolul dulcelui. Demonstrand insa de pe pozitii riguros stiintifice ca zaharul rafinat este implicat alaturi de alti factori in aparitia nevrozelor - boli atat de definitorii civilizatiei noastre -, ca si in aparitia acelei rugini biologice care stramtoreaza lumenul arterial, impiedicand nutritia si oxigenarea tesuturilor, rugina ce genereaza ateroscleroza - boala si mai definitorie a aceleiasi civilizatii -, demonstram totusi, la urat vorbind, ca zaharului rafinat ii sunt proprii si anume laturi negative, asadar o anume amareala. legata de aspectele mentionate mai sus.
Din nefericire insa, amareala de care am vorbit mai sus tine si de un anume dezacord survenit intre alimentatia traditionala, ca si intre cea moderna si, mai precis. dintre Natura si Om, motiv pentru care dorim sa deschidem o paranteza ce mai larga pe marginea acestor aspecte.

Speta umana a traversat. in decursul evolutiei sale multimilenare, mai multe crize de adaptare ecologica, de o gravitate riabila, care si-au lasat amprenta, mai mult sau mai putin sensibila, asupra structurilor biologice. Omul este, din acest punct de vedere, rezultatul unei indelungate evolutii, in decursul careia pe de o parte lupta pentru existenta si, pe de alta, conditiile potrivnice si ostile ale mediului ambiant, l-au supus unui continuu proces de adaptare, proces care nu se incheia atata vreme cat exista viata pe eta.
Memoria genetica, mai bine zis infailibila memorie genetica, a inregistrat si inregistreaza cu fidelitate toate aceste metamorfoze. Tot omul a evoluat, dupa cum stim, in cea mai mare parte a istoriei sale multimilenare, intr-un mediu tehnic cu totul nesemnificativ, care tot nesemnificativ i-a modificat viata si cadrul ambiental. in ultimele doua secole insa, si in special in ultimul dintre ele, acest cadru a fost schimbat in mod radical, prin suprapunerea peste mediul natural de existenta, a unui mediu artificial, ceea ce a creat un autentic soc de adaptare, care a necesitat in acest scop eforturi deosebite din partea spetei umane.

Exegetii acestui complex fenomen precizeaza ca dificultatile de adaptare ale omului in fata asaltului tehnosferei, pot fi asemanate din anumite puncte de vedere cu acelea ridicate de dificultatile tot asa de dificile ale glaciatiunilor, carora acelasi om a trebuit sa le [ina piept, pentru a supravietui. Asadar, nu este intrutotui deplasat de a vorbi despre faptul ca si noi, oamenii civilizatiei masiniste, infruntam o alta glacia-tiune, de data aceasta tehnicista, adaptandu-ne noilor condi(ii de existenta, asa cum ne-am adaptat cand fata de rigorile glaciatiunii naturale. Desigur, aceasta adaptare necesita un efort complex din partea organismului. In ceea ce ne priveste intentionam ca, in cele ce urmeaza, sa abordam un singur aspect, o singura fateta din acest complex proces de adaptare, legat de un anume dezacord survenit in alimentatie pe linia satisfacerii necesitapllor glucidice, si anume acela dintre alimentatia dominata din punct de vedere glucidic cu elemente de acest gen extrase din cereale, zarzaturi si fructe, si cu acelea proprii zaharului rafinat si a deritelor sale. Din capul locului precizam ca glucidele, respectiv zaharurile, au reprezentat intotdeauna o componenta fundamentala a alimentatiei umane.

Numai ca, in mileniile de existenta pe care le-am petrecut intr-o stransa comunitate cu natura, aceste substante au fost procurate aproape in mod exclusiv din grupul de mare diversitate al cerealelor, legumelor si fructelor.
In paleolitic, care se intinde pe o perioada de cate sute demii de ani, omul a fost culegator, nator si pescar. in mezolitic, a fost crescator, pentru ca, abia in neolitic, sa devina agricultor. Domnia civilizatiei cerealiere, cu debut in mileniul VI de dinaintea erei noastre, se intinde dupa cum.foarte bine ne dam seama pana in clipa de fata, insumand in jur de 7000 de ani. In tot acest lung interl de timp, oamenii n-au cunoscut zaharul rafinat, aceasta zapada alba si dulce, care pur si simplu a troienit bucataria traditionala. Tot in acest interl de timp, organismul uman prin multiplele sale mecanisme de digestie si de meolizare, s-a profilat pentru lorificarea in scop energetic a glucidelor nerafinate, provenind din amidonul cerealelor, ca si pentru acela provenind din legume si din fructe. Alimente cu un mare continut glucidic, si in special hexo-zic. cum este mierea, au existat desigur in toate perioadele istoriei, dar ele nu au reprezentat totusi nicicand o modalitate curenta de nutritie.

Despre miere, de exemplu, se stie ca era folosita mai ales in scopuri terapeutice, sau in practica diverselor ritualuri religioase sau vrajitoresti, si numai in mod cu totul exceptional ca aliment obisnuit.
Iata, asadar, cum alimentatia umana a decurs sub raport glucidic extrem de linistit, secondata de mecanisme stereotipe de digestie si meolizare, mecanisme bine consolidate in decursul indelungatei evolutii. In mod insa cat se poate de brusc, apare pe eta zaharul rafinat, cu infinita lui paleta de posibilitati de prelucrare alimentara si cu irezistibila sa fascinatie gustati, creand astfel o bresa in comportamentul alimentar uman si un soc semnificativ pe linie de adaptare. Ceea ce este interesant de stiut, tine de faptul ca toata aceasta uimitoare si radicala schimbare de decor, ne-a surprins pe picior gresit, respectiv nepregatiti pentru aceasta, iar timpul scurt de desfasurare a schimbarii men{ionate, nu a permis inca mecanismelor de adaptare, de a intra in mod plenar in actiune. Asadar, socul glucidic al zaharului rafinat, intra in competitie abia in secolul al XlX-lea, odata cu instaurarea masinismului pe eta, moment cand alimentatia glucidica traditionala intra aproape brusc in penumbra.

Cate exemple date pe aceasta linie, ne vor atesta temeinicia acestei afirmatii. Pe timpul lui Napoleon Bonapartc. de exemplu, productia anuala de zahar rafinat a Frantei se ridica la hilara cifra de 4000 tone, pentru ca, aceeasi productie sa se ridice in 1963 de exemplu. la 2 377 000 tone, in 1973 la 2 950 000 tone. pentru ca, in 1986, pragul celor 3 milioane de tone sa fie substantial depasit In Anglia acelasi consum era de 6-7 kg pe cap de locuitor in 1818. pentru ca sa devina de ordinul a 55 kg un secol si jumatate mai tarziu. in aceeasi masura insa, scade in mod logic consumul de cereale, adica al sursei traditionale pentru satisfacerea necesitatilor glucidice. Acest consum, care in Italia anilor 1951-l953 era pe zi si pe cap de locuitor, in medie de 401g, scade numai in interlul 1983-l985 la aproximativ 365g. Acelasi fenomen de regresiune s-a semnalat si in Franta, unde. in acelasi interl de timp, se ajunge de la 319g la 250. iar in Anglia de la 265g la 215 sa.m.d.
Care sa fie oare explicatia stiintifica a acestei inversari de optiuni gustative, de preferinte alimentare? Indiscuil, ca ea tine de faptul ca dulciurile pe baza de zahar rafinat sunt mult mai apetisante, se absorb mai rapid, si tot asa de rapid ne dau o cautata senzatie de forta, de bucurie organica si de tonus hedonic.

Desigur. nu este nimic rau in asta, numai ca, din nefericire, organismul uman care timp de aproximativ 7 milenii a fost profilat exclusiv pe meolizarea glucidelor provenind din cereale, legume si fructe, nu a avut inca timpul necesar, de a se adapta socului zaharului rafinat, soc ale carui rigori le simtim numai pe parcursul unui secol si jumatate. in aceasta discrepanta. in aceasta intarziere fireasca a mecanismelor de adaptare, trebuie cautata sorgintea acestui pernicios rebut.biologic, concretizat in hipertrofierea patologiei umane pe linie de diabet, arterioscleroza, carii dentare, nevroze etc, etc. Abuzul de zahar rafinat fiind in mod absolut sigur implicat in aceasta hipertrofiere. Si cum, in cele ce urmeaza, ne vom concentra cu exemplificarile doar asupra rebutului ce revine alimentatiei umane, pe linie de alimentatie cu zahar rafinat, vom preciza ca Frederick Banting, laureatul Premiului Nobel pentru descoperirea insulinei, avertiza inca din 1923 asupra faptului ca frecventa cazurilor de diabet a crescut proportional cu_consumul de zahar rafinat, pe cap de locuitor". Iata explicatia faptului ca, daca inainte de anul 1900, numarul cazurilor de diabet se ridica la cifra nesemnificati de unu la mie, aceeasi cifra devine de sapte la mie, intre 1900-l930, de 14 la mie in 1946, si de peste o suta la mie dincolo de acest ultim prag.

Iata insa ca cercetari recente, imputa consumului in exces al zaharului rafinat, si alte actiuni nefaste. Potrivit unui specialist britanic in materie de accidente rutiere, doctorul HJ. Roberts, autorul unui tratat de referinta scris pe marginea acestei teme, somnolenta patologica si hipoglicemia rezultand.dinlr-un hiperinsu-linism functional (cresterea cantitatii de insulina din organism), ar fi cauza ignorata a milioane de accidente rutiere, situatie de care nu este strain acelasi consum de zahar rafinat. Cum se explica acest lucru? Simplu. Excesul de glucoza provenit din transformarea rapida a zaharozei din zaharul rafinat; stimuleaza producerea de insulina (hormon hipoglicemiant fabricat de pancreas). Aceasta, trecuta in sange, transforma glucoza in glicogen, produs zaharat mai complex, care este inmagazinat in ficat, ca rezer. Daca insa aportul de glucoza in sange a fost prea mare si prea brusc, cum este situatia in ingestia de zahar rafinat, secretia de insulina este masi, motiv pentru care proportia de glucoza din sange scade sub nivelul normal, organismul intrand astfel automat in stare de hipoglicemie, situatie ce se exteriorizeaza prin oboseala, depresiune, somnolenta si, implicit neputinta de concentrare.

Tot socului.zaharului rafinat si al neadaptarii inca a conditiei umane in fata acestui soc, se pare ca datoram si pandemia cariilor dentare, pandemie ce caracterizeaza atat de definitoriu aria tarilor ansate. Spre a ilustra aceasta realitate, vom da un unic exemplu, care tine de taptul ca medicii englezi, care i-au examinat in 1932 pe locuitorii de pe insula Tristan de Cuhna. insula situata izolat, unde pe intinderile din partea sudica a Oceanului Atlantic, la o buna distanta de Capul Bunei Sperante, au constatat,fireste uimiti, ca nimeni din acei locuitori nu era posesorul vreunei carii dentare (!) Pe de alta parte,numerosi cercetatori pun si la originea unei mari parti a nevrozelor - o alta pandemie a secolului nostru - acelasi abuz de zahar rafinai, implicat in acest proces, zahar ce se caracterizeaza prin lipsa de tiamina. respectiv de vitamina B, element ce intra in compozitia mai multor cnzime, constituind in acelasi timp coenzima carboxilazei. si jucand pe aceasta cale un rol insemnat in meolismul glucidelor, ca si in functia sistemului nervos central si periferic. Ui randul sau, doctorul Richard Passey. de la Institutul Chester Beatty din Londra, a elaborat o interesanta si originala teorie pe tema implicatiilor zaharului rafinat in aparitia unor anume forme de cancer.

El a constatau in cercetarile sale. ca frecventa cancerului pulmonar de exemplu, este de trei ori nmi mare in Anglia si in Tara Galilor, ca in Franta, punand acest decalaj in legatura cu faptul ca ligahle folosite dincolo de Canalul Maitecii, confin de 17 ori max mult zahar decat cele din Franta. Alti cercetatori imping lucrurile si mai departe, sustinand ca exista relatii directe intre apararea imunitara a organismului si aportul de zahar rafinat, in sensul ca acesta din urma o diminueaza, de unde drum liber dat altor boli, care ne vor crea dificultati din punctul de vedere al
sanatatii.
Dupa cum vedem, acest cal troian al civilizatiei tehniciste intruchipai de zaharul rafinai, intrat peste noapte in cetatea organismului uman, nu este chiar atat de inofensiv din punctul de vedere al influentelor exercitate asupra sanatatii, si nici chiar asa de dulce", pe cum am fi inclinati a crede, motiv pentru care se impune din acest punct de vedere, de a nu intoarce cu desarsire spatele Naturii, din punctul de vedere al alimenialiei glucidice, folosind de preferinta resursele traditionale pe aceasta linie reprezentate de cereale, zarzaturi si fructe. Da, este foarte aderat, ca 100 g de zahar rafinat ne furnizeaza intr-ader 410 calorii, in schimb nici o vitamina, in vreme ce o aceeasi cantitate de mar, ne furnizeaza e aderat mai putine calorii (74), in schimb detine 0,06 mg vitamina B,, 0,04 mg vitamina B2, 5 mg vitamina C.

Medicul si scriitorul Vasile Voiculescu, sesizand aceasta realitate, precizeaza urmatoarele in volumul sau intitulat Toate leacurile la indemana, aparut cu aproape cinci decenii in urma, volum conceput drept un dictionar de remedii si in care se pune pedala pe cele de origine naturala, urmatoarele: zaharul acesta de sfecla ce ajunge pe masa noastra a tuturor, c o pricina de mare nesanatate pentru omenire. Acest zahar este o plasmuire, o nascocire a fabricilor, e un lucru mort". La randul sau, medicul american P. Carton, parintele fiziologiei modeme nord-americane, preciza inca din 1912, ca zaharul industrial (respectiv cel rafinat -n.n.) nu este un veriil aliment, ci mai degraba un condiment, de care trebuie sa ne servim cu multa moderatiune".
Indiferent insa de toate aceste interpretari, zaharul rafinat ca aliment calorigen de prim ordin, ca aliment tonic si energetic, ca utilizator de mare eficienta al albuminelor si acizilor, devine practic indispensabil alimentatiei moderne. Consumul sau trebuie insa bine proportionalizat, in raport cu resursele traditionale ce ne stau la dispozitie din acest punct de vedere, reprezentate de cereale, legume si de fructe, si care trebuie sa reprezinte baza alimentatiei glucidice.

De altfel, acest unic aspect din eternul dialog al omului cu cadrul sau natural de existenta, scoate in evidenta acest vis consertrix naturae", cum spuneau anticii, respectiv aceasta putere ocrotitoare a naturii", pe care am minimalizat-o fascinati de inepuizabilele posibilitati ale masinii si ale tehnicii si, in cazul de fata de zaharul rafinat. Natura reprezinta ..un imens alfabet", dupa cum foarte bine a sesizat Victor Hugo, iar acest alfabet trebuie sa stim a-l citi. in ipoteza ca dorim sa ne pastram acest bun de inestimabila loare care este sanatatea.
Sintetizand in final ideile mai importante in materie de zahar rafinat, acestea sunt in principal urmatoarele:
a-  Zaharul rafinat consumat in exces nu este strain de aparitia unor boli ca ateromatoza. hipertensiunea arteriala, diabetul, cariile dentare ca si anume nevroze.
a-  Acelasi zahar rafinat consumat in exces nu este strain de aparitia somnolentei la conducatorii auto, somnolenta de prost augur la volan.
a-  Abuzul pe linie de zahar rafinat nu este strain de aparitia anumitor forme de cancer si in special a aceluia
pulmonar.

a-  Zaharul rafinat pare apoi a nu fi strain de diminuarea apararii im unitare la anume indivizi, cu tot ce decurge pentru organism din aceasta realitate care. dupa cum stim. asterne patul diverselor imbolnaviri si in special a infectilor.
a-  Este recomandabil, in concluzie, de a ne satisface necesitatile nutritive pe linie de glucide apeland preponderent, din acest punct de vedere, la fructe, zarzaturi si cereale, alimente detinatoare a unui zahar natural, benefic pentru organism.




Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor