mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» INSUFICIENTA MITRALA (IMit)

INSUFICIENTA MITRALA (IMit)





Sindrom clinic si auxiliar paraclinic datorat trecerii anormale in sistola a unei parti din volumul sangvin al VS in AS datorita afectarii integritatii aparatului valvular mitral.
Cauzele care duc la aparitia IMit apar secundar interesarii: valvelor, inelului valvular, cordajelor tendinoase si/sau m. papliari.

Cauze valvulare


 RAA (endocardita reumatismalA) + cauza f. frecventa

 Degenerarea mixomatoasa (prolapS)


 Endocardita infectioasa

 Traumatism


Afectarea inelului valvular

 Dilatarea cavitatii VS


 Calcificari de inel -degenerative,de varsta

-sindromul Marfan


Afectarea cordajelor

 Endocardita infectioasa;


 Rupturi de cordaje - infarct

- post-traumatice;


Afectarea m. papilari:

 Ruptura - post-traumatica


- post-infarct (cel mai frecvent m. papilar post.)
 Disfunctie de pilieri produsa de ischemie sau infarct


IMit - acuta -post-trumatica


- complicatie a infarctului miocardic sau a endocarditei infectioase

- cronica


Din punct de vedere fiziopatologic, principalele modificari din IMit. se pot rezuma astfel:
In sistola sangele ejectat de VS este expulzat nu numai catre aorta dar si in AS datorita incontinentei orificiului mitral. Presiunea in AS creste. In diastola VS primeste atat sg. deversat in AS din venele pulmonare, cat si vol de sg. regurgitat in AS in sistola precedenta de catre VS. Se creeaza o supraincarcare diastolica a VS cu atat mai importanta cu cat regurgitarea e mai mare, determinand dilatatie de VS.
Cel mai important parametru pentru evaluarea functiei VS in IMit. este volumul telediastolic al VS. Cand acesta este <30 ml/mm2 pacientul va suporta bine interventia chir. de protezare si mentine dupa interventie o functie normala a VS.
Complianta AS si patului venos pulmonar sunt determinante importante ale caracterelor hemodinamice si clinice ale IMit. Manifestarile clinice depind de gradul de regurgitare dar si de complianta AS. Cand exista complianta redusa a AS (cum se intampla de obicei in IMit. instalata acuT) sg. reflueaza in AS => reflux imp. in venele puilmonare =>hipertensiune venocapilara imp =>fac frecvent EPA(edem pulmonar acuT). Cand complianta este moderat crescuta (cum se intampla la pacientii cu IMit. cronicA) AS este dilatat, presiunea creste in AS, toleranta mai buna. Cand complianta AS este mult crescuta => AS este foarte dilatat (cele mai mari dilatatii de AS, mai mari ca in St.M) pacientii nu fac de obicei EPA, au o evolutie indelungata.


Examenul obiectiv in IMit. cronica.


Inspectie - de obicei nu exista modificari
- in IMit. avansata cu VS mare, eventual soc apexian mai coborat si deplasat la stanga.
Palpare - soc apexian coborat si deplasat in afara, care se palpeaza pe o suprafata mai mare datorita hipertrofiei VS.
- freamat sistolic la varf, coresp. palpator al suflului sistolic, cand acesta >gr. IV
Percutie - marirea matitatii cardiace spre stanga
Auscultatie - diminuarea intensitatii zg. I la varf;
- suflu sistolic de IMit.

 maxim in regiunea apexiana;


 2 tipuri de iradieri:
 in axila stg si in spate, pt. IMit. in care predomina afectarea VM. ant.
 catre stern si in sus, cand pred. afect. VM. post.

 este holosistolic, in platou


 incepe o data cu zg. I pe care il poate masca, se termina la zg. II adesea depasindu-l
 are intensitate mare sau frecventa mare
 tonalitate inalta
 timbru de fluierat sau tasnitura de aburi
 se insoteste de freamat cand > gr IV

 este un suflu de regurgitatie


 modificari asociate: se intensifica zg I la varf; zg II accentuat la pulm. cand ex. HT in mica circulatie, galop protodiastolic stang cand apare IVS.


Simptomatologie subiectiva:
IMit. cronica: dispnee in dif. grade, dat HT pulmomare;
IVS
IMit acuta: ruptura de cordaje post-traumatisme
ruptura de m. papilari IMA (infarct miocardic acuT)
ruptura de valve endocardita acuta
Acesti bolnavi au o complianta a AS redusa si se produce rapid o crestere de presiune in patul venos pulmonar. Tablou clinic : EPA +/- scaderea TA sistemice. Diagnosticul trebuie sa de puna rapid (pe date anamnestice + clinice + ecocardiografiE) => posibilitatea de interventie chirurgicala.


O forma particulara de IMit. se intalneste in prolapsul de valva mitrala (boala BarloW)
Din punct de vedere anatomo-patologic: degenerescenta mixomatoasa a valvei mitrale. Valva mitrala modificata prolabeaza in AS in timpul sistolei ventriculare si acerst lucru determina un grad de regurgitare mitrala. Cel mai frecvent prolabeaza cuspida mitrala posterioara.
La auscultatie: clic mezosistolic si suflu telesistolic.
Formele usoare si moderate au simptome nelegate de boala ci de disfunctia SN autonom.
Se insoteste frecvent de tulburari de ritm (in formele mai severE).


Explorari paraclinice in IMit.
Fonocardiograma: - toata sistola este ocupata de un suflu sistolic in platou care depaseste zg II ;
- in formele severe are intarire in telesistola si suflul apare cu aspect crescendo;
EKG: - unda P care sugereaza dilatarea AS (P mitraL)
- ax deviat la stanga;

Radiologic: cord cu AS si VS marite


AS - bombarea arcului mijlociu

- cu dublu contur;


- circ pulm. incarcata de tip venos;

VS - alungirea arcului VS - fata;


- in oblic anterior stg. dispare spatiul retrocardiac
Ecocardiografia + ex. Doppler - diagnostic IMit;
- severitatea leziunii;

- date privind etiologia;


- date privind functia VS;


Eco M: arata marirea AS, VS, si ingrosarea valvelor in zona reumatismala.

Eco bidimensionala: -cavitati mari AS si VS;


- calcificari inel mitral;
- dilatarea inelului; =>etiologie
- vegetatii valvulare;

- ruptura de cordaje;


- ruptura de pilier;

- aprecierea contractiei VS;


- aprecierea fractiei de ejectie;
Daca FE>70% si indexul volumului telesistolic <50 ml/m2 => prognostic bun;
Daca FE <50% si indexul volumului telesistoloc >75 ml/m2 => prognostic rezervat;
Ex. Doppler spectral si color: cuantifica leziunea si evidentiaza extinderea fluxului retrograd in AS.
Ecocardiografia transesofagiana: este mai precisa pentru masurarea ariei si grosimii jetului regurgitat si poate aprecia fluxul retrograt in venele pulmonare.
Cateterismul cardiac si coronarografia sunt necesare la pacientii varstnici.



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor