mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Dependente
Index » Sanatatea familiei » Dependente
» Actiune, memorie, dorinta

Actiune, memorie, dorinta







De cite ori vreau sa inteleg ce inseamna minunea si bucuria, imi amintesc de o frumoasa du-pa-amiaza in care m-am plimbat cu fiica vecinilor mei, o fetita de 3 ani.
Desi excursia noastra a insemnat doar o plimbare de-a lungul strazii, intr-un cartier rezidential placut, dar nepretentios, noi am fost foarte departe vreme de aproape o ora. Practic tot ce am vazut sau am auzit in acele minute poate fi considerat o descoperire incintatoare si o ocazie de a purta o discutie inci-tanta. Ne-om oprit adesea ca sa ne uitam la masinile parcate de-a lungui strazii. Micuta mea prietena comenta cu incintare despre culorile lor, marimi si forme, ba chiar a insistat sa le atinga pe fiecare dintre ele. A acordat aceeasi atentie extaziata florilor de pe pajistile pe linga care treceam si sirenei unei masini de pompieri. Cind un aon a zburat pe deasupra capetelor noastre, ne-am oprit brusc si am prit cerul pina cind aonul nu mai era decit un punct in departare. Si bineinteles ca am facut cu mina.


Aveam de invatat citeva lucruri importante din acea plimbare in apropierea casei. De exemplu, era edent ca placerea fetitei nu venea de fapt de la nici unul dintre lucrurile intilnite. Privelistile, sunetele si obiectele erau doar ocazii ca sa-si exprime un sentiment care exista deja in ea. Sentimentul nu provenea de la nimic din mediul exterior, dimpotriva, era proiectat din sufletul si inima ei asupra lumii inconjuratoare. Pentru mine, bucurie este cuntul care descrie cel mai bine acea stare de placere autoindusa.
Majoritatea oamenilor sau cel putin majoritatea adultilor nu traiesc bucuria ori de cite ori se plimba in apropierea casei, si au si motive pentru asta. Copin traiesc intr-o lume de pura contemplatie. Pentru ei, privelistile, sunetele si obiectele exista numai pentru a se bucura de ele sau pentru a se juca cu ele, nu pentru a fi folosite. Dar ata unui adult este dominata de responsabilitati. Daca ne plimbam intr-o zi insorita, percepem lumea din jurul nostru ca pe un amestec confuz de culori si texturi, in vreme ce mintea noastra ramine concentrata. Oricum am numi acest gen de experienta, e clar faptul ca nu e vorba despre bucurie.
Dar sa presupunem ca adultul preocupat, care se plimba prind in jos, pe trotuar, descopera brusc ca in fata ochitor iui apare ceva neasteptat. E o bancnota de 100 de dolari! Efectul e aproape magic! Preocuparile care pareau atit de apasatoare mai inainte se evapora brusc, cel putin pentru moment, in fata acestui noroc neasteptat. Daca s-arintimpla dumneavoastra asa ceva, v-ar veni imediat in minte o intreaga lista de lucruri pe care le-ati putea face cu bancnota ele 100 de dolari. Poate ca nu ati considera-o chiar o experienta care sa va schimbe ata, dar cu siguranta s-ar parea un lucru bun ' si dispozitia dumneavoastra s-or schimba simtitor. Ce ati simti? Sint sigur ca v-ar veni in minte imediat un anume cunt. Ati simti fericire.
Daca ati gasi 100 de dolari, v-ati simti fericit. Banii sint un motiv exterior, iar fericirea este un rezultat exterior. In schimb, bucuria poate fi descrisa ca o fericire fara motiv. Bucuria este o conditie interioara preexistenta care determina felul in care veti pri lumea. Bucuria este o cauza, in vreme ce fericirea este un efect.
Nu sugerez ca noi, in calitate de adulti, ar trebui sa incercam sa traim ata de parca am fi copii mici, dar ar trebui sa fim constienti de starea de bucurie care ne caracteriza cindva. Ea este inca la dispozitia noastra, desi deseori confundata cu acea experienta destul de diferita pe care am numit-o fericire. Fericirea e ceva ce cautam, pentru care ne straduim sau chiar ne luptam. Fericirea e ceva ce incercam sa gasim sau mai degraba ceva ce incercam sa cumparam. Bucuria e ceva ce exista in noi.
Oamenii incearca sa ete suferinta si sa traios-ca placerea, pe care o vor accepta sub orice forma le va fi la indemina. Daca am pierdut legatura cu sursele noastre interioare de bucurie, daca fericirea care se naste din afara noastra este singura bucurie pe care o cunoastem, atunci aceea este experienta pe care o vom cauta si ne-o vom dori. In functie de circumstante, acesta poate fi un demers pozitiv si profiil. Din pacate insa, exista posibilitatea sa fie vorba despre dependenta, sub una dintre numeroasele sale forme.
Permiteti-mi sa inlocuiesc exemplul despre gasirea unei bancnote de 100 de dolari cu alte posibilitati, in loc sa gasiti bani, sa presupunem ca un barbat care traieste intr-o lume de durere si olenta gaseste o substanta care il poarta instantaneu catre o ata complet diferita, chiar daca pentru scurt timp. Sa presupunem ca un alt tinar, acaparat de cariera si simtind presiunile financiare ale etii de familie, se simte mai relaxat daca ramine trez dupa ce sotia s-a dus la culcare si bea o bere si ii este inca si mai bine dupa ce bea vreo sase beri. Pentru o alta persoana acest fel de evadare poate veni de altundeva, de pe lista infinita de posibile substante sau comportamente dependente. Oricare ar fi aceasta experienta, daca ofera placere, va exista dorinta fireasca de a o repeta. Repetarea este o alegere, cel putin la inceput. Mai\' tirziu, cind dependenta s-a instalat, dene o nevoie, ba chiar o urgenta
Ayurveda identifica foarte clar mecanismele fiziologice si psihologice pe care le discutam aici. De cite ori facem ceva, indiferent daca luam un creion sau infruntam ltorile intr-o barca pneumatica, inregistram acea actiune in interiorul nostru pe o scara a experientelor care are durerea profunda la un capat si placerea enorma la celalalt. Odata actiunea incheiata, ea continua sa existe in mintea noastra ' la fel si in corpul nostru ' ca o amintire de care este atasata ideea de durere sau placere, cu o anume intensitate. Daca gradul de durere este destul de puternic, vom face tot ce ne sta in puteri sa etam repetarea acelei actiuni. Dar, daca acea actiune ne-a adus o mare placere, vom incerca la fel de inversunati sa repetam acea actiune.
Cuntul sanscrit /carma inseamna actiune. Se poate referi la o actitate fizica sau la un proces mental, precum un gind sau o emotie. Orice actiune contine semintele amintirii, care in sanscrita se numesc sanskara, si semintele dorintei, care sint numite vasona. Diferenta principala dintre aceste doua concepte este aceea ca unul priveste retrospectiv, pe cind celalalt priveste in perspectiva. Daca amintirea unei actiuni este placuta, ea da nastere dorintei de a intreprinde o noua actiune care sa fie cel putin la fel de placuta ca si prima. Poate ca noua actiune va repeta, pur si simplu, ceea ce a fost inainte sau poate fi o incercare de a depasi acea placere.


Adevarul important al acestei paradigme a fost recunoscut chiar si de traditiile filozofice total diferite de cele indiene. Scriitorul francez Honore de Balzac a observat ca in ata unor oameni cu o componenta emotionala puternica ' el se referea mai ales la cartofori si la amanti ' exista uneori o experienta de rf, care ajunge sa domine toate actiunile lor ulterioare, actiuni prin care indidul se straduieste sa recreeze stimularea extrema a acelui moment unic. Poate ca, fara sa-si dea seama, Balzac a oferit o descriere perfecta a comportamentului dependent, de vreme ce pariurile si sexul compulsiv sint doua dintre cele mai cercetate dependente.
Ayurveda accentueaza faptul ca, odata ce am intreprins o anume actiune, ea se imprima definitiv in fiinfa noastra, impreuna cu componentele ei. de. amintire si dorinta la fel de durabile. Pentru orice spunem, facem sau chiar gindim, in celulele noastre se inscrie o triada actiune-memorie-dorinta, iar acest cod nu poate fi sters. Aceasta are implicatii enorme asupra modului de abordare a dependentelor care va fi descris in aceasta sectiune. Nu vom incerca sa scapam\" de amintirile si dorintele care se ascund in spatele comportamentului dependent. Mai degraba ne vom concentra asupra posibilitatii de a crea sentimente noi, pozitive, care sa alunge impulsul distructiv catre dependenta si sa ne faca imuni la el.
Poate ca metoda cea mai buna de a ilustra cele spuse mai sus este descrierea experientei pe care am avuf-o acum citiva ani cu o pacienta de la centrul nostru de tratament. Cred ca istoria acestui caz ilustreaza eficienta abordarii pozitive a dependentei, care este menita sa raspunda unor nevoi indiduale. Pacienta mea era o tinara de 1 7 ani, pe care o voi numi Ellen.
Ellen avea probleme grave de sanatate cind am cunoscut-o si curind mi-am dat seama ca acestea erau cauzate de consumul de droguri si de alte tipuri de comportamente autodisiructive care i-au condus ata de la 14 ani. Pe scurt, Ellen era dependenta de heroina si, prin urmare, se implicase si in alte actitati periculoase si nocive, inclusiv furt si prostitutie.
La inceput m-am hotarit sa nu vorbesc cu Ellen despre nici unul dintre comportamentele ei dependente. Vorbise deja cu destui oameni despre asta. De fapt, aproape fiecare clipa din ata ei era legata de dependenta intr-un fel sau altul, fie practicind-o, fie facind terapie pentru asta. Pina in acel moment, nici un fel de tratament nu daduse nici cel mai mic rezultat.
Deocamdata hai sa nu discutam despre problemele tale\", i-am propus lui Ellen la una dintre primele noastre intilniri. Hai sa vorbim despre ce faceai inainte de asta. Cind erai mai mica, iti placea sa faci ceva in mod special? Ce iti doreai pe vremea aceea? Ce te inferesa cel mai tare?\"
Ellen s-a gindit o clipa, de parco incerca sa-si aminteasca niste date din istoria antica, si nu evenimente din propria ata, cu numai doi-trei ani inainte. Pai\", spuse ea, imi placea foarte tare sa calaresc. Dar acum nici nu ma gindesc sa ma mai urc pe un cal. Nici nu stiu daca as mai putea sa calaresc (fara sa cad. Eram o cu totul alta persoana atunci.\"
Si prind-o, imi puteam da seama de ce simtea asta. Parea nelinistita, obosita si subnutrita. O apasatoare suferinta mentala, fizica si emotionala o izola de lumea exterioara si chiar de adevaratele ei nevoi si sentimente. Asa ca primul scop in tratamentul ei era sa indepartam acea bariera, l-am sugerat lui Ellen sa urmeze procedura Ayurveda de purificare in cinci pasi, procedura cunoscuta sub numele de Panchofcarma. Dupa ceva ezitari, Ellen a fost de acord si, ca toata lumea care trece prin Panchakar-ma, s-a simtit aproape renascuta\" dupa aceea. Ayurveda considera mintea si trupul elemente ale unei singure entitati. Cind corpul lui Ellen a fost curatat pina la nivelul primar al celulelor, emotine si spiritul ei au fost si ele curatate si refacute. Nu e nimic misterios sau miraculos in Panchakarma, dar efectul ei este cu siguranta uluitor. Barierele chimice si emo-fionale care umbreau adevarata identitate a lui Ellen au inceput sa dispara.
Dupa ce s-a odihnit citeva zile in urma procesului de curatire, am hotarit ca era timpul sa abordez problema dependentei ei mai direct. Si chiar ne-am dus sa calarim, in ciuda indoielilor pe care le exprimase inainte. Dupa cum mi-am imaginat, i-a placut la nebunie. Din perspectiva ayurvedica, acest lucru era foarte important, pentru ca echitatia a redesteptat o anumita secventa de actiune-amintire-dorinta care jucase cindva un rol pozitiv in ata lui Ellen. Eram sigur ca se putea transforma din nou intr-o influenta pozitiva.
Cind ne-am intors de Io calarie, am intrebat-o cum se simte. Voiam sa retraiasca experienta prin care tocmai trecuse asa cum mi-o povestise moi inainte. Ellen era surprinsa si incintata ca se simtise atit de bine facind ceva ce credea ca ei nu-i mai era permis. Apoi i-am sugerat sa mergem in biroui meu, pentru ca voiam sa discut cu ea.
Pe cind ne asezam pe canapea, am simtit ca Ellen se pregatea sa asculte o predica severa. Vedeam cum se retrage incet in atitudinea defensiva pe care o avusese la primele intilniri. Dar, in loc sa-i vorbesc, am intat-o tot pe ea sa-mi vorbeasca. As vreo sa-mi povestesti tot ce simti cind iti injectezi droguri\", i-am spus. Totul, de la inceput pina la sfirsit. Descrie-mi, te rog, exact cum faci si ce simti.\"


Adica cum intri in acea stare si apoi cum te trezesti?\"
Nu, pentru ca aceia e doar rezultatul. incepe cu inceputul. Spune-mi cum arata seringa, cum o simti in mina. Descrie-mi acul si ce fel de senzatie ai cind fi-l ini in mina. Daca simti undeva vreo placere, incearca sa mi-o descrii, daca simti durere, teama sau tristete, povesteste-mi si despre asta. Spune-mi ce miros simti cind iei droguri, ce fel de zgomot face seringa cind opesi. Simti vreun gust deosebit sau ai vreo senzatie de uscaciune a gurii? incearca sa traiesti in imaginatie toata aceasta experienta in fata mea.\"
Aveam moi multe motive sa-i cer lui Ellen sa faca asta, dar in primul rind era un exercitiu de constientizare. In Ayurveda, constientizare inseamna sa fii pe deplin constient de momentul prezent. inseamna sa-fi concentrezi atentia asupra tuturor simturilor si sa resimti din plin tot ceea ce iti transmite corpul atunci cind te implici intr-o actitate oarecare. Ellen nu era constienta cind lua droguri. invatase sa faca asta automat, ca o masina, iar ceata care o invaluia rapid cind drogul isi facea efectul ii intuneca si mai mult experienta propriu-zisa. Era un efort destul de mare pentru Ellen, atit intelectual, cit si emotional, sa-mi povesteasca derularea procesului, dar am vrut sa fie cit mai exacta in descriere. Cind a terminat povestirea detaliata, am simtit ca experienta fusese mai clara pentru ea ' mai reala, mai constienta ' decit ar fi fost daca atunci, pe loc, ar fi umplut o seringa si si-ar fi infipt acul in brat, cum facuse de atitea ori inainte.
Acum, exact osa cum mi-ai descris in detaliu injectarea drogului, as vrea sa-mi spui inca o dota ce ai trait azi, cind am fost sa calarim, inca o data, con-centreaza-te asupra tuturor simturilor si gindurilor tale. Ce ai simtit azi cind ai vazut prima data caii? Dar cind ai pus piciorul in scara? Cum ti s-a parut pielea de la sa? Cum se auzeau copitele cailor in iarba? Ce emotii ai trait in diferite momente ale plimbarii? Poarta-ma prin toata experienta ta, de Io inceput Io sfirsit.\"
l-o fost mult moi usor sa-mi foca aceasta o doua descriere si asta nu doar pentru ca se intimpla-se de curind, ci pentru ca traise din plin plimbarea calare. Mintea si trupul ei erau eliberate de amorteala care o cuprinsese in ultimii trei ani. Tot ce era legat de plimbarea calare era u si plin de bucurie pentru aceasta tinara si descrierea ei a fost pe masura.
Acum trebuie sa alegi intre cele doua experiente\", i-am spus lui Ellen, si, pentru ca tocmai le-ai retrait, clar si constient, in fata mea, stiu ca poti lua o decizie in cunostinta de cauza. Fireste, sint tentat sa emit judecati morale cu prire la diferenta dintre a te injecta cu heroina si a face o plimbare calare, dar o sa ma obtin pentru ca nu cred ca ar fi de vreun folos real. Am sa subliniez doar faptul ca privelistile, sunetele, mirosurile, atingerile, gindurile si sentimentele pe care le-ai trait in dupa-amiaza asta iti vor fi interzise ' literalmente inaccesibile ' daca alegi sa iei droguri.
Ma bucur sa spun ca Ellen a ales sa renunte la droguri si ca a avut taria sa respecte acea decizie. Cred ca metoda pe care am aplicat-o in cazul et a fost cam riscanta, dar tocmai din aceasta cauza a avut efect. Nu i-am cerut lui Ellen sa nege placerea pe care o simtea iuind heroina. Dimpotriva, i-am solicitat sa se concentreze tocmai pe acele senzatii in timp ce discutam ', dor i-am cerut sa constientizeze si durerea osociata consumului de droguri. Pe de alta parte, plimbarea calare era bucurie pura. Era ceva Ce-i placuse inainte sa aiba probleme si amintirea re-trezita a acelei placeri mai mari putea eclipsa nivelul relativ scazut de placere rezultat din consumul de droguri. Odata ce un dependent ore acces la o forma moi profunda de satisfactie decit poate obtine din comportamentul distructiv, calea catre renuntarese deschide in mod firesc. Odata retrezita amintirea perfectiunii interioare, aceasta creeaza o dorinta care este mai puternica decit dependenta insasi.
Metoda care a dat rezultate pentru Ellen poate fi considerata o metoda bazata pe placere\" sau constientizare cu accent pe placere\". Dar este mai bine sa o consideram, pur si simplu, spirituala. Cred ca oceosta metoda poate da rezultate in cazul multor oameni, desi uneori procesul poate implica etape in plus. Ellen, in ciuda celor intimplate, avusese aceasta experienta a bucuriei la care sa recurga. Odata ce amintirile si dorintele pozitive i-au fost readuse in prim-, acestea au devenit factori importanti in recuperarea ei. Dar ce s-ar fi intimplat daca, in momentul cind am intrebat-o ce-i placea sa faca inainte sa se apuce de droguri, Ellen s-ar fi uitat inexpresiva la mine, fara sa-mi dea vreun raspuns?
In etile multor oameni nu au existat niciodata momente pozitive precum cele pe care Ellen Ie-a folosit ca resurse pentru ndecare. Sau poate ca acele momente ou fost atit de adinc ingropate, incit nu pot fi reinate cu citeva dupa-amieze insorite. Trebuie sa cunosti adevarata bucurie inainte de a putea renunta la senzatiile oferite de comportamentele dependente. Si primul pos in a cunoaste adevarata bucurie e sa te cunosti pe tine insuti. Una dintre cele mai importante contributii ale Ayurvedei este felul in care se muleaza pe unicitatea fiecarei fiinte umane si, in acelasi timp, ofera categorii de trup-minte care ne permit sa intelegem nevoile si caracteristicile indiduale intr-o maniera foarte practica.
In modulul urmator veti avea ocazia sa descoperiti propriul tip de entitate minte-trup in sistemul ayurvedic si mai departe in sectiune veti invata cum poate fi folosita aceasta informatie pentru a crea starea de bine mental, fizic si spiritual ' sau, intr-un cunt, bucuria.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai