Cand romanii au ocupat odinioara tara in care se silisera germanicii, au facut cunostinta prin bastinasi cu ta medicinala cea mai apreciata la germanici, ntrilica. Ea era numita „leacul fundamental al tuturor germanilor” (Grundheil aller Schäden). Si romanii trebuie sa se fi convins de marea sa putere curativa, dupa cum am citit odata intr-o sectiune che despre te medicinale. Daca voiau sa faca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci ii spuneau ca are la fel de multe calitati ca si foarte apreciata ntrilica.
Mi-am amintit de aceasta vorba intr-o zi cand un domn mi-a relatat despre colesterol crescut (concentratia crescuta a colesterinei) in sangele sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. I-am indicat ceaiul de ntrilica, 2 cesti pe zi. Mare mi-a fost bucuria cand mi-a postit, o jumatate de an mai tarziu, cat de mirati au fost medicii, neaigasind, la consult recent, colesterolul crescut.
Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, stratorica, soparlaita, ntricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si in liziere. Are o tulpina paroasa, care se taraste pe pamant, frunze mici, zimtate, cu un luciu argintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pana la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire este din mai pana in august. Se colecteza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centrala). Cele mai eficiente sunt acele te care cresc la margini de paduri si sub stejari.
Aceasta ta medicinala mostenita de noi din timpuri strachi constituie un adaos indragit la
ceaiurile depurati si este de ajutor, impreuna cu varfurile proaspete ale urzicilor, la vindecarea de eczeme cronice. La suparatorul prurit senil (mancarimi de batranete) n-as mai inceta sa recomand ntrilica. Persoanele care sunt slabite si sensibile o suporta intrucat este un leac bun pentru stomac, avand o actiune blanda, care stimuleaza digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente, tulburarile intestinale.
As dori sa accentuez, mai ales faptul ca, ntrilica are un efect vindecator excelent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitare intelectuala. O ceasca bauta seara, inainte de culcare, face adevarate minuni prin actiunea sa linistitoare. Preotul eltian Künzle recomanda celor care trebuie sa depuna o activitate intelectuala deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. El da o memorie buna si indeparteaza senzatia de ameteala: Amestecat cu radacina de telina, inlatura debilitati nervoase, stari melancolice. Chiar si in caz de icter, nisip in urina, dureri articulare reumatice, dureri articulare artritice, ntrilica da rezultate groza.
Un preot mi-a declarat (ca aa lapsusuri mari) „Lapsusurile mele mari au disparut dupa 14 zile in mod surprinzator datorita ntrilicii amestecate cu coada calului in parti egale, 2 cesti pe zi. Chiar in timpul predicilor imi scapau cuvinte importante. Denisem nesigur si nervos. Plantele m-au ajutat incredibil de repede”.
In bronsite chi, bronsite uscate, ntrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de: cuscrisor (numit si mierea-ursului sau plumanarica), frunze de podbal, patlagina si ntrilica, in parti egale, care se indulceste cu putina
miere sau se oparesc tele cu apa in clocot in care a fost dizolvat
zahar candel.
In caz de icter, ca si afectiune hepatica, si afectiune splenica recomand urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacina de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si muma-padurii) si 25 grame de ntrilica. Se amesteca bine aceste te. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite (la ¼ litru apa – una lingurita cu varf de amestec).
Din ta inflorita se poate prepara si un suc proaspat, indicat in bolile de piele cronice, mai ales la eczeme ( „Moduri de folosire”). Se ia din acest suc de 2-3 ori pe zi cate 1 lingurita plina.
Intrucat ntrilica este laudata in cartile chi despre te medicinale si ca o ta care vindeca ranile, o recomand pentru leziuni inflamate care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (fluierul piciorului). Ranile sunt clatite mai intai cu o infuzie; apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat si se inlesc ca sa ramana calde.
Bolnavii de reumatism, artrita, ar trebui sa incerce o data tinctura de ntrilica, pe care si-o pot prepara usor singuri ( „Moduri de preparare”). Aceasta tinctura se foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cate 15 picaturi in ceva apa sau ceai.
Beti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ntrilica proaspat culeasa ! El nu reduce numai arterioscleroza, ci previne si da organismului o oua elasticitate prin efect depurativ. De aceea, rugaminte mea: Tineti seama de acest sfat !.
Moduri de folosire
Prepararea ceaiului de ntrilica: 1 lingurita cu varf la ¼ litru apa, se opareste doar, se lasa putin in repaus.
Suc proaspat de ntrilica: se spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umede prin storcatorul electric de uz caznic, se toarna sucul in sticle mici si se pastreaza la frigider.
Tinctura de ntrilica: 2 maini pline de te taiate marunt se pun intr-un litru de rachiu de
secara de 38-40% i se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit.
Amestec de te: 1 lingurita cu varf de amestec la ¼ litru apa. Se opareste doar si se lasa sa stea putin in repaus: 1. In caz de icter, ca si afectiune hepatica, si afectiune splenica recomand urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacina de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si muma-padurii) si 25 grame de ntrilica. Se amesteca bine aceste te. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neindulcite. 2. Ceaiul pectoral in bronsite chi, bronsite uscate se foloseste un amestec de: cuscrisor (numit si mierea-ursului sau plumanarica), frunze de podbal, patlagina si ntrilica, in parti egale .
Autor: Maria Treben - Despre tele medicinale
Drepturile de autor apartin in totalitate autorului.
Articole care vorbesc despre Ventrilica (veronica officinalis)
Ventrilica
Denumiri populare: Buruiana-de-perit, buruiana-de-celperit, matrice, stratorica, sopar-laita, ntricea, vindrilica.
Descriere: Planta erbacee cu tulpina culcata sau agatatoare si cu flori albastre, care cresc la subsuoara frunzelor. Creste prin paduri, prin locuri defrisate, langa maracini suri, tuf .....
[ continuare articol ] Index »
Boli si tratamente »
tratamente cu plante medicinale »
PLANTE MEDICINALE. FITOTERAPIE 
